Filarmonica de Stat Arad îşi închide Stagiunea 2015 – 2016 în seara de 30 iunie 2016, la ora 19.30, în maiestuosul spaţiu al Catedralei Catolice Sfântul Anton de Padova. Ultima întâlnire a actualului “lanţ “ concertistic este girată de la pupitrul dirijoral de Roberto Salvalaio, însoţit şi de această dată în munca sa de atelier de dirijorul corului academic Robert Daniel Rădoiaş, dar şi de un cvartet solistic atent selecţionat – soprana Lăcrimioara Cristescu, mezzosoprana Liliana Mattei Ciucă, tenorul Adrian Dumitru şi basul Iustinian Zetea.
Partitura aleasă pentru concertul final este Messa da Requiem de Giuseppe Verdi. Una dintre cele mai impresionante muzici dedicate vreodată aparatului mare, de voci şi instrumente, ea reflectă deopotrivă tradiţia ecleziastică, discretă şi lipsită de ostentaţie, şi opera italiană a secolului al XIX-lea, contrastantă, dramatică, încărcată de strălucire şi extravaganţă. Transpunere originală şi neobişnuită a Missei pro defunctis catolice, lucrare etalon a tezaurului verdian, partitura a avut parte de-a lungul timpului de aprecieri devenite celebre: “o operă în veşminte ecleziastice” – sunt cuvintele lui Hans von Bülow, primul care a dat startul controverselor legate de predominanţa sacrului sau a spectaculosului în această capodoperă închinată memoriei lui Alessandro Manzoni. ”Doar un geniu ar fi putut scrie o asemenea lucrare” afirmase ulterior Johannes Brahms, iar o remarcă apărută în presa britanică, după premiera londoneză de la Albert Hall (1875) considera lucrarea drept “cea mai frumoasă muzică bisericească de după Recviemul lui Mozart”.
Verdi a concentrat în Recviemul său multe dintre convenţiile operistice, scriitura sa pentru cele patru voci soliste fiind comparabilă cu aceea a marilor sale roluri din La Traviata, Aida sau titlurile sale de maturitate. În Recviem, tehnicile sunt similare cu cele utilizate în opere: melodii splendide, contraste dramatice şi efecte teatrale. Iar dacă pentru auditorii timpului partitura părea improprie prezentării ei în biserică, pentru publicul de astăzi diferenţele de stil între muzica tradiţională bisericească şi tratarea operistică a partiturii Recviemului se anulează de la sine.
Adaptate perfect vocii umane, melodiile Recviemului sunt garantele esenţiale ale accesibilităţii acestei partituri, considerată de mulţi drept “cea mai mare operă nescrisă a lui Verdi”. Nu trebuie eliminate însă din atenţie spectacolul orchestral precum şi acela coral. În cazul unei distribuţii perfecte, sunt aspectele care completează fără niciun efort tabloul sonor verdian.
Nume în ascensiune pe scenele lirice din România, tenorul Adrian Dumitru a absolvit anul trecut cursurile masterale de canto la Universitatea de Muzică din Bucureşti, la clasa maestrului Ionel Voineag. A studiat de-a lungul timpului cu Alexandru Petrovici, Corneliu Antoniu Fănăţeanu, Emil Matei, Mariana Stoica, Eugen Kreiss, în ultimii ani obţinând premii la importante concursuri de specialitate: Premiul I la Concursul Internaţional de operă Vox Artis – Sibiu 9-13 Octombrie 2013, premiul I la Concursul Naţional de Lied Românesc, Braşov, 24-27 octombrie 2013, Premiul I la Concursul Naţional Victor Giuleanu Bucureşti 20-22 martie 2014, premiul III la concursul Naţional Mihail Jora, Bucureşti 24- 30 martie 2014.
Printre rolurile de operă abordate până acum se numără partituri de Gaetano Donizetti – Edgardo (Lucia di Lammermoor),Giuseppe Verdi – Alfredo (Traviata), Ducele de Mantua (Rigoletto), Manrico (Trubadurul), Gabriele (Simon Boccanegra), Riccardo (Oberto conte di San Bonifaccio), Riccardo (Bal mascat), Giacomo Puccini – Rodolfo (Boema), Pinkerton (Madame Butterfly), Rinuccio (Gianni Schicchi), Jules Massenet – Des Grieux (Manon), Georges Bizet – Don José (Carmen).
Complementar carierei sale operistice, domeniul vocal simfonic l-a determinat pe Adrian Dumitru să asimileze până acum partituri la fel de spectaculoase: Ludwig van Beethoven – Misa în do major, Gioacchino Rossini – Stabat Mater, Pietro Mascagni – Messa di Gloria sau Anton Bruckner – Misa în fa minor.
Iustinian Zetea a absolvit în anul 2009 cursurile Universităţii Naţionale de Muzica din Bucureşti, iar în anul 2011 masteratul în cadrul aceluiaşi institut de învăţământ superior, urmând studiile de canto sub îndrumarea maestrului Ionel Voineag. De-a lungul ultimilor ani a participat la clase de măiestrie susţinute de nume prestigioase ale artei muzicale – dirijorul Christian Badea (2009), profesoara Maria Diaconu, de la Conservatoire Supérieur de Musique Geneva (2013), sau soprana Marina Krilovici (2014), iar din anul 2012 continuă să se perfecţioneze la clasa baritonului Vasile Mărtinoiu.
O listă impresionantă de reuşite la concursurilor de profil debutează cu Marele premiu la Concursul Naţional de Muzică Francofonă (2005), urmat de Premiul special „Garbis Zobian” la Concursul Mihail Jora, Bucureşti (2006), Premiul II la acelaşi concurs, ediţia din anul 2008, Marele premiu Trofeul „Ion Dacian” – Bucureşti (2009), Premiul special al juriului la Concursul Naţional al Liedului Românesc – Braşov (2011), Premiul special al teatrului Muzical din Galaţi la Concursul International Vox Artis Sibiu (2012), Premiul de excelenţă la Concursul internaţional Hariclea Darclée, Brăila (2012), premiul I la Concursul internaţional Sabin Drăgoi, Timişoara (2013), iar în cursul anului precedent , Premiul special la Concursul Internaţional Alexandru Fărcaş, Arad, Premiul I la Concursul Naţional Mihail Jora Bucureşti şi Trofeul Ionel Perlea, la Concursul Naţional de Lied de la Slobozia.
Membru al Operei Naţionale din Bucureşti, basul Iustinian Zetea a cuprins în repertoriul său roluri din opere de Wolfgang Amadeus Mozart (Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Răpirea din serai, Flautul fermecat), Gioacchino Rossini (Bărbierul din Sevilla, Cenuşăreasa), Gaetano Donizetti (Don Pasquale, Lucia di Lammermoor, Fiica regimentului, Elixirul dragostei) Giuseppe Verdi (Traviata, Rigoletto, Bal mascat, Otello, Falstaff), Giacomo Puccini ( Gianni Schicchi, Tosca, Madame Butterfly), Georges Bizet (Carmen), Richard Wagner (Tannhäuser), George Enescu (Oedipe), Paul Constantinescu (O noapte furtunoasă) etc.
Colaborează în mod constant cu instituţiile de concert din România, interpretând deopotrivă un repertoriu vocal simfonic alături de ansambluri de prestigiu: Filarmonica George Enescu, Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Camera Radio, Filarmonicile din Braşov, Satu Mare, Bacău, Ploieşti etc.
Născut la Ploieşti, dirijorul Robert Daniel Rădoiaş a absolvit în anul 1995 Liceul de Artă din oraşul natal, la specialitatea interpretare instrumentală – vioară. După anii de studiu la Universitatea „Transilvania”din Braşov (1995-2000), urmează cursurile de masterat în Stilistică dirijorală, avându-i ca profesori pe Nicolae D. Bica (dirijat coral), Ludovic Bács (dirijat orchestră) şi Dan Buciu (cursuri teoretice). În iunie 2011 şi-a susţinut teza de doctorat, intitulată „Sergiu Celibidache – un fenomen muzical al sec. al XX-lea. O privire monografică”, sub coordonarea profesorului Dan Dediu-Sandu, rector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
Ca urmare a obţinerii unor burse a participat la cursurile de dirijat organizate de Bayerische Musikakademie Marktobersdorf (Germania) sub îndrumarea profesorului Volker Hämpfling de la Robert-Schumann-Hochschule din Düsseldorf (2003) şi la cel de al treilea Concurs Internaţional pentru Tineri Dirijori de Cor de la Viena (Austria), concurs organizat de Universität für Musik und Darstellende Kunst Wien (2004).
Robert Daniel Rădoiaş a desfăşurat activităţi didactice la Facultatea de muzică din cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov (2000-2001, 2005-2006), ca îndrumător al cursului de dirijat coral din cadrul specializării Pedagogie muzicală şi la Universitatea Emanuel din Oradea (2002 -2009), în calitate de lector la disciplinele dirijat coral şi ansamblu coral.
Ca dirijor al corului mixt de cameră al Universităţii Emanuel din Oradea, în 2005 a concertat în Rusia, unde a prezentat alături de Orchestra Academică a Filarmonicii din St. Petersburg oratoriul Matthäus Passion de Johann Sebastian Bach. La conducerea aceleiaşi formaţii corale a câştigat în 2004 premiul II la Youth & Music Festival – Viena.
Din anul 2007 este dirijorul Corului academic al Filarmonicii de Stat din Arad, alături de care susţine o activitate concertistică intensă, concretizată şi în turnee în Olanda, Austria (Festivalul de Operă Sankt Margarethen) şi Franţa. La ediţia din 2011 a Festivalului Internaţional George Enescu, a realizat alături de ansamblul coral prima audiţie a Simfoniei Hölderlin de Peter Ruzicka şi a Simfoniei nr.5 de George Enescu.
În 2012, an în care lumea muzicală de pretutindeni a aniversat centenarul naşterii Maestrului Sergiu Celibidache, Editura Muzicală din Bucureşti publică în două volume cartea „Sergiu Celibidache – un fenomen muzical al secolului al XX-lea. O privire monografică, semnată de dirijorul Robert Daniel Rădoiaş.