Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ultima dintre cele trei legi ale justiţiei modificate de Parlament şi nepromulgate până acum. Unul dintre principalele amendamente aduse actului normativ reduce atribuţiile şefului statului în privinţa numirii şefilor Parchetului General, ai DNA şi DIICOT, iar preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. Şeful statului afirmă că, aşa cum a avertizat în repetate rânduri, o serie de modificări aduse legii, precum noile condiţii de pensionare ale magistraţilor, modalităţile de numire sau revocare a procurorilor cu funcţii de conducere şi extinderea prerogativelor ministrului justiţiei, relativizarea unor standarde profesionale, introducerea unor criterii subiective – exclusive ori determinante în evaluarea magistraţilor -, slăbirea independenţei procurorilor în realizarea rolului lor constituţional, modificarea condiţiilor de răspundere a magistraţilor, au un impact negativ direct asupra actului de justiţie şi asupra calităţii acestuia. Iohannis cere din nou coaliţiei majoritare reluarea de urgenţă a procesului legislativ cu privire la toate cele trei legi ale justiţiei.
Potrivit sursei citate, preşedintele Klaus Iohannis a avertizat, în repetate rânduri, că o serie de modificări aduse Legii nr. 303/2004, precum noile condiţii de pensionare ale magistraţilor, modalităţile de numire sau revocare a procurorilor cu funcţii de conducere şi extinderea prerogativelor ministrului justiţiei, relativizarea unor standarde profesionale, introducerea unor criterii subiective – exclusive ori determinante în evaluarea magistraţilor -, slăbirea independenţei procurorilor în realizarea rolului lor constituţional, modificarea condiţiilor de răspundere a magistraţilor, au un impact negativ direct asupra actului de justiţie şi asupra calităţii acestuia.
La solicitarea preşedintelui şi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia a formulat o opinie preliminară asupra legilor justiţiei, care se va regăsi şi în documentul final din luna octombrie, şi în care se precizează că numeroase prevederi sunt neconforme cu standardele de democraţie şi statul de drept.
Preşedinţia reaminteşte că, “în scopul adoptării unui act normativ coerent şi a unei legiferări responsabile”, preşedintele Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi partidele de opoziţie au formulat, în decursul ultimului an, nouă sesizări de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile acestei legi de o importanţă crucială pentru bunul mers al justiţiei. De asemenea, preşedintele a solicitat Parlamentului reexaminarea acestor modificări.
În 25 septembrie, Curtea Constituţională a respins şi ultima sesizare de neconstituţionalitate, iar în aceste condiţii actul normativ urmează să intre în vigoare ca urmare a promulgării.
“Spre deosebire de celelalte două legi ale justiţiei deja promulgate, în lipsa unor dispoziţii tranzitorii care să permită etapizarea aplicării noii concepţii a legiuitorului privind accederea în profesie, respectiv încetarea activităţii de judecător sau procuror, aplicarea imediată a dispoziţiilor din cuprinsul Legii nr. 303/2004 riscă să pună în pericol stabilitatea şi buna funcţionare a sistemului judiciar, prin blocarea activităţii instanţelor şi parchetelor”, arată şeful statului.
De asemenea, preşedintele subliniază că modificările aduse cadrului legal existent în materie judiciară reprezintă un regres pentru democraţia din România, pericol semnalat şi de partenerii noştri europeni, de Comisia Europeană şi de GRECO.
Klaus Iohannis solicită din nou coaliţiei majoritare reluarea de urgenţă a procesului legislativ cu privire la toate cele trei legi ale justiţiei, prin consultări reale cu profesioniştii din domeniu şi preluarea expertizei acestora pentru a alinia legislaţia la standardele Comisiei de la Veneţia.
Aceasta este ultima dintre cele trei legi ale justiţiei modificate de Parlament. Unul dintre principalele amendamente aduse actului normativ reduce atribuţiile şefului statului în privinţa numirii şefilor Parchetului General, ai DNA şi DIICOT, iar preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma iniţială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care preşedintele le putea formula.
Principala modificare făcută la finalul anului trecut la această lege de către Comisia specială pentru legile justiţiei condusă de deputatul PSD Florin Iordache este aceea că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma iniţială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care preşedintele le putea formula.
De asemenea, legea prevede că magistraţii au posibilitatea de a se pensiona anticipat înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puţin 20 de ani vechime.
Guvernul ar urma să adopte luni o ordonanţă de urgenţă pe legile justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa la începutul acestei luni că a primit acceptul Comisiei de la Veneţia pentru modificarea legilor justiţiei prin OUG, iar în 4 octombrie el spunea că proiectul de OUG este gata şi va fi trimis Consiliului Superior al Magistraturii. El mai spunea că va face apel la CSM să dea un aviz cât se poate de repede.
Ministrul Justiţiei afirma, în urma unor discuţii cu liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, despre recomandările Comisiei de la Veneţia în legătură cu legile justiţiei, că din recomandările Comisiei de la Veneţia “va fi preluat ceea ce trebuie preluat”: ŢVom prelua ceea ce trebuie preluat, vom prelua ceea ce se va putea prelua. Nu vă spun nici tot, nici în parte ce se va prelua. (…) Nu vă dau exemple. (…) Vă spuneam că nu vă voi spune nimic pentru ca membrii CSM să nu afle din presă”.
În 13 iulie, reprezentanţii Comisiei au prezentat un aviz preliminar asupra legilor justiţiei şi au recomandat menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea sau revocarea procurorilor şefi, reconsiderarea înfiinţării unei secţii de anchetare a magistraţilor, renunţarea la schema de pensionare anticipată a magistraţilor, dar şi eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor scrie news.ro