Avocații apărării au susținut că „un accident auto nu poate fi considerat omor”
Avocații lui Mario Iorgulescu au argumentat că „un accident rutier nu constituie infracțiunea de omor”. Conform apărării, deși tânărul a condus sub influența alcoolului și cocainei și a cauzat un accident mortal, fapta sa se încadrează la „ucidere din culpă”.
Principala diferență între cele două infracțiuni este legată de sancțiuni: omorul se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani, în timp ce pentru uciderea din culpă, pedeapsa variază între 2 și 7 ani, mai ales în contextul în care șoferul era sub influența substanțelor interzise.
Avocații au explicat că un șofer care accelerează pe un drum public, chiar dacă acceptă riscul unui pericol, nu acționează intenționat pentru a provoca un rezultat periculos.
Simplificând, diferența dintre omor și ucidere din culpă stă în modul în care șoferul percepe riscul producerii unui accident mortal.
Dacă șoferul a conștientizat că felul în care conduce poate duce la un deces și a acceptat acest risc, lăsând totul la voia întâmplării, avem de-a face cu omor, mai precis cu omor prin intenție indirectă.
În schimb, dacă șoferul a realizat că stilul său de condus poate cauza un accident fatal, dar a crezut fără justificare că un astfel de eveniment nu va avea loc, se încadrează la ucidere din culpă.
Esential, la ucidere din culpă, șoferul a avut convingerea că va evita un accident mortal, pe când la omor, el a acceptat riscul că ar putea ucide pe cineva, chiar dacă nu și-a dorit acest rezultat.
Avocații lui Mario Iorgulescu au argumentat că acesta nu a acceptat posibilitatea producerii unui accident mortal, bazându-se pe elemente obiective care ar fi permis evitarea unui incident, precum: „experiența sa anterioară în conducerea unor autovehicule similare, starea tehnică impecabilă a mașinii Aston Martin model DBS și factorii legați de traficul din zonă, luând în considerare și momentul zilei”. Acestea, conform apărării, au reprezentat motive întemeiate pentru care Iorgulescu a decis să conducă în acele condiții.
Astfel, avocații au concluzionat că accidentul s-a produs dintr-o evaluare greșită a capacității șoferului de a evita impactul cu mașina din sens opus.
De asemenea, apărarea a invocat precedente în care instanțele au încadrat situații similare ca fiind ucidere din culpă.
Motivarea Înaltei Curți arată că doi dintre cei trei judecători ai completului au admis recursul lui Mario Iorgulescu, considerând că accidentul rutier provocat de acesta nu poate fi încadrat la omor. Ei au subliniat diferența esențială dintre omor și accident: omorul presupune o acțiune directă, intenționată, asupra victimei, în timp ce un accident este un eveniment neprevăzut, chiar și atunci când este cauzat de o conduită neglijentă.
Judecătorii Lia Savonea și Adriana Ispas au explicat în motivarea deciziei că elementul material al infracțiunii de „omor” se bazează pe „uciderea unei persoane” printr-o acțiune clară care conduce la suprimarea vieții acesteia. Conform lor, omorul implică o acțiune sau o inacțiune directă, destinată victimei.
Pe de altă parte, un accident rutier este considerat un eveniment întâmplător, caracterizat prin imprevizibilitate. În această lumină, acțiunea lui Iorgulescu s-a concentrat asupra vehiculului, nu asupra victimei.
Judecătorii au constatat că acționarea accelerării peste limita legală a condus la coliziunea frontală cu autoturismul victimei, rezultând în decesul acesteia. Această situație, din perspective obiectivă și subiectivă, se încadrează în infracțiunea de ucidere din culpă.
Judecătoarele au subliniat că „infracțiunea de omor ar putea fi reținută doar dacă autovehiculul ar fi fost utilizat sau acceptat ca instrument pentru a provoca moartea victimei. Cu toate acestea, nici instanța de fond, nici cea de apel nu au identificat o astfel de circumstanță.”
Iorgulescu va fi judecat pentru infracțiunea de ucidere din culpă
Instanța a subliniat că Iorgulescu, prin încălcarea regulilor legale de circulație (conducând cu viteză excesivă și fiind sub influența alcoolului și a substanțelor interzise) arată un grad ridicat de pericol asociat faptei sale, ceea ce determină încadrarea infracțiunii în formă agravată.
Prin urmare, Mario Iorgulescu va fi judecat pentru ucidere din culpă, în formă agravantă, ceea ce implică o pedeapsă cuprinsă între 2 și 7 ani, ținând cont de circumstanțele agravante menționate.
Decizia a fost semnată de judecătoarele Adriana Ispas și Lia Savonea, în timp ce judecătorul Dan Andrei Enescu a exprimat o opinie separată, subliniind că Înalta Curte nu poate schimba încadrarea juridică a faptei în contextul recursului în anulare.
Cazul va fi rejudecat la Curtea de Apel pentru infracțiunea de ucidere din culpă.
Sentința din 2023
În octombrie 2023, Mario Iorgulescu a primit o condamnare definitivă de 13 ani și 8 luni de închisoare de la Curtea de Apel București. Sentința s-a referit la faptele sale de omor și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și a cocainăi, în urma accidentului mortal provocat în 2019.
Mario Iorgulescu afirmă că se află internat într-o clinică privată din Italia, după ce părinții săi au aranjat transferul cu un avion privat imediat după accident. De-a lungul anchetei și procesului, el nu a fost audiat de procurori sau judecători.
Evenimentul rutier
Acum patru ani, Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, a fost implicat într-un accident auto grav, în timp ce se afla sub influența alcoolului și a substanțelor stupefiante. Analizele toxicologice au indicat o concentrație de 1,96 g/l alcool pur în sânge la ora 5:06 și de 1,76 g/l la ora 6:06, iar rezultatul a arătat, de asemenea, că era pozitiv pentru cocaină.
Mario Iorgulescu se întorcea de la o petrecere în Tărtășești, unde consumase alcool. După o ceartă telefonică cu fosta iubită, aflat în stare de furie și sub influența alcoolului și cocainei, a decis să conducă spre București în automobilul său Aston Martin DBS. A intrat în capitală prin Chitila, având viteze cuprinse între 140 km/h și 164 km/h. Într-o intersecție, a trecut pe roșu la 145 km/h și a accelerat până la 162 km/h în timp ce depășea un alt vehicul. Apoi, a pătruns pe contrasens, provocând o coliziune frontală cu o viteză de 143 km/h, accident în care șoferul celuilalt autoturism a decedat pe loc.
După accident, Mario Iorgulescu a părăsit țara și se află în prezent în Italia, unde, conform avocaților săi, primește tratament pentru afecțiuni psihice severe.
