Medicul arădean, Otilia Ţigănaş, a postat pe blogul personal un material în care vorbeşte despre tensiune.
Am inventat un model vizual, de care vă izbiți zilnic la bucătărie, pentru a înțeleg mai ușor „tensiunea”, colesterolul, inima, arterele…
Ce-i tensiunea?
Este presiunea sub care sângele circulă prin vase.
HIPERtensiune= peste cât ar trebui, adică mare.
HIPOtensiune= sub normal. Adică mică.
Imaginați-vă, așa:
inima = pompa, vasele=țevi, sângele= apa din țevi.
ORICARE dintre astea se defectează, nu-i a bună. Și le poate trage pe restul după sine, în jos.
-Defectele pompei (ale inimii): fie n-are forță să împingă, fie nu are ritmul bun (că tot cade curentul= aritmii), fie „face scurturi”… „Scurtul” definitiv este infarctul de miocard fatal.
TAHIcardie= ritm accelerat . Normal la adultul în repaus, fiind intervalul 60-90 bătăi pe minut (despre asta și măsurara pulsului, dezvoltate scurtisim, găsiți link în josul acestei pagini)
BRADIcardie= ritm mai lent decât normal
–Defectele țevilor (vasele). Fie își pierd elasticitatea prin îmbătrânire sau depuneri, (aici intervine celebrul colesterol care „se depune” pe vase ca piatra pe țevi!), fie se găuresc, fie crapă, fie se înfundă. Saaau!!… Ei aici i-aici! Fie sunt defecte din start, adică hipertensiunea esențială. Pur și simplu, din născare, presiunea sub care curge sângele prin vase este prea mare. Tone de studii încearcă să explice de ce.
–Defectele apei (sângele)- poate fi „apă dură”, nu? Poate avea în ea mizerii. Normal că, după o vreme, astea se depun și înfundă.
Zbaterile noastre, ale medicilor, sunt să nu lăsăm ca un prim și mic defect să meargă mai departe, distrugând totul înjur.
Să reparăm daunele de la primele semne. Fiindcă DA, chiar dacă ai o boală deja constituită, există numeroase posibilități s-o tratezi, sau s-o ții în loc .
Acu încerc să vă dumiresc cu medicamentele.
În contextul unei scheme medicamentoase, găsim de obicei unul sau mai multe dintre următoarele produse farmaceutice.
–medicamente care scad efectiv tensiunea. Care relaxează pereții vaselor.
–medicamente care reduc colesterolul din sânge. Nu doar colesterolul, sunt ele mai multe grăsimi parșive, dar despre colesterol știți majoritatea. (există ceea ce popular numim „colesterol bun”/”rău”, trigliceride etc.)
Acest colesterol “din sânge”, spus de mine mai sus, e impropriu și el, fiindcă medicamentele respective, de obicei STATINE, se dau nu doar când e mare colesterolul circulant. Care plutește-n sânge. Nu-i fix cauză-efect. Nu doar “spală ce-i murdar”, ci au și un rol protector MULT mai mare de atâta. Hai să zicem, cumva, că-i un Calgon care topește ȘI ceea ce curge, dar ȘI ceea ce s-a depus deja! Din acest motiv, medicii vă dau uneori statine chiar dacă, în sânge, colesterolul e bun. Am răspuns întrebării frecvente „-Dar de ce mi-a dat Simvastatin/Rosuvastatin, dacă am colesterolul bun?”
–medicamente care “scot apa” din corp. Diuretice se numesc. Baiu-i că scot – nu doar apa, ci și alți produși importanți, mai ales minerale care nu ar trebui scoase. Scot, sau rețin. Depinde de diuretic, de doză și de lungimea tratamentului. Sodiul, potasiul, magneziul… Nu-i bine nici să crească-n sânge, dar nici să scadă prea tare. De aceea „boaba de apă” se ia sub urmărire medicală periodică. Când, după o vreme, diureticul și-a început efectele negative, poți avea crampe, furnicături, amorțeli, cârcei etc. În cel mai bun caz. Poți avea și tulburări de ritm!
Aici vor interveni
–produsele cu magneziu, potasiu, pe care le știți ca Aspacardin, Magnerot, Magne B6 etc.
Tot aici, la „jocul mineralelor, al ionilor”, acționează regimul fără sare, atunci când este indicat de medic. Atunci pionii sunt sodiul (Na+) și potasiul (K+). Sus/jos.
Ce alte tratamente cardiovasculare există se poate citi intrând pe www.otiliatiganas.ro.