Peste trei milioane de moldoveni sunt aşteptaţi duminică, la urne, pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în care se înfruntă socialistul Igor Dodon şi prooccidentala Maia Sandu. Este pentru prima oară după 15 ani când moldovenii îşi desemnează şeful statului prin vot direct.
Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, și-a exprimat, duminică, speranța că noul președinte al țării va colabora cu guvernul pentru implementarea reformelor elaborate până acum.
“Sper foarte mult ca noul președinte ales să se dezică de retorica electorală, să lucreze de comun acord cu guvernul, să se documenteze în primul rând în legătură cu tot ce a reușit să facă guvernul până acum. În această perioadă avem o foaie de parcurs realizată, acum un acord cu Fondul Monetar Internațional și suntem foarte avansați în negocieri cu Banca Mondială“, a declarat prim-ministrul Pavel Filip, după ce și-a exprimat votul, la Chișinău, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, potrivit Agerpres.
“Îmi doresc foarte mult și sper ca noul președinte să tragă în aceeași direcție cu guvernul, pentru că avem elaborate reforme foarte importante și aceste reforme trebuie implementate, trebuie duse până la capăt, în primul rând în interesul cetățenilor Republicii Moldova“, a adăugat șeful executivului de la Chișinău.
UPDATE Secțiile de vot pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale s-au deschis duminică dimineață în Republica Moldova. Moldovenii sunt aşteptaţi până la ora 21.00 să îşi aleagă preşedintele.
În total au fost deschise 2081 de secții de vot atât în țară, cât și peste hotare. În afara țării au fost deschise 100 de secții de votare.
În acest tur al doilea tur de scrutin au fost tipărite cu peste 10.000 de buletine de vot mai multe decât la scrutinul din urmă cu două săptămâni.
Igor Dodon, candidatul prorus al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), și Maia Sandu, candidata proeuropeană a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), se confruntă în turul al doilea al scrutinului prezidențial, considerat crucial pentru viitorul țării.
Socialistul Igor Dodon a câștigat primul tur de scrutin, desfășurat la 30 octombrie, cu 47,98% din sufragii (680.550 de voturi). Maia Sandu, candida forțelor proeuropene, s-a plasat pe poziția a doua, cu 38,71% din sufragii (549.152 de voturi).
Prezența la urne a fost de 50,95%. Este pentru prima dată după anul 2000 când cetățenii își aleg prin vot direct președintele, acesta fiind până acum votat de Parlament.
Primele lucruri pe care le va face Maia Sandu, dacă va ajunge preşedinte
1. Candidata dreptei îşi propune să cureţe clasa politică de corupţi şi hoţi. “Voi începe cu procurorul general, pe care îl voi numi în cadrul unui concurs corect. Să fie o persoană integră, independentă”, a spus ea, potrivit news.ro.
2. Furtul miliardarului de dolari din băncile moldovene şi recuperarea prejudiciului se află, de asemenea, în fruntea agendei Maiei Sandu. “Să avansam în anchetarea furtului miliardului. Voi face demers la toate instituţiile străine, la guvernele străine. Voi urmări zilnic cum se desfăşoară aceste anchete”, a promis ea.
3. Şi unitatea ţării este una dintre priorităţile candidatei proeuropene. “Voi lupta pentru coeziunea societăţii. Suntem divizaţi ani la rând de politicieni iresponsabili. Voi fi preşedintele tuturor”, promite ea.
Primele decrete pe care le va semna Igor Dodon, dacă va ajunge preşedinte
1. Primul decret pe care intenţionează să îl semneze socialistul, dacă va câştiga alegerile, va viza miliardul furat. “Miliardul furat trebuie să fie întors de hoţi. Voi anula legislaţia care pune pe spatele cetăţeanului miliardul furat din cele trei bănci”, a spus el.
2. Printre priorităţile lui Dodon se numără şi îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova. “Vom relua parteneriatul cu Rusia pentru a reveni cu produsele noastre pe piaţă din Federaţia Rusă”, a declarat el.
3. Lupta împotriva celor care pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România se află, de asemenea, pe agenda lui Dodon. “Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldoveneacă”, a spus Dodon, într-una dintre ultimele confruntări electorale cu Maia Sandu.
Cetăţenii moldoveni pot vota în opt secţii deschise în România
ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA 2016. Moldovenii care locuiesc în România au la dispoziţie opt secţii de vot amenajate în Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Galaţi, Constanţa, Braşov, Bacău, Suceava şi Craiova. La Bucureşti vor fi organizate două secţii de vot – la sediile Ambasadei Republicii Moldova şi Consulatului, în timp ce în restul oraşelor va fi amenajată câte o secţie. Astfel, la Iaşi moldovenii vor putea vota la sediul Consulatului; la Galaţi, la Universitatea ”Dunărea de Jos”; la Timişoara, la Colegiul Naţional de Artă ”Ion Vidu”; la Braşov, la Casa de Cultură a Studenţilor; la Cluj, la Casa de Cultura a Studenţilor; la Constanţa, la Cantina Studenţească din incinta Universităţii ”Ovidius”; la Bacău, la Universitatea ”Vasile Alecsandri”; la Suceava, la Universitatea ”Ştefan cel Mare”; la Craiova, la sediul universităţii.
Studenţii moldoveni care învaţă din România, dar şi basarabeni care locuiesc în alte state europene au creat pagini speciale pe Facebook prin care mobilizează cetăţenii moldoveni să meargă la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
100 de secţii de vot vor fi amenajate în 33 de ţări în care locuiesc cetăţeni moldoveni.
ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA. Şi fostul preşedinte Traian Băsescu va vota, duminică, la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, după ce, alături de soţia sa, Maria, a depus, pe 3 noiembrie, jurământul ca cetăţean moldovean, evenimentul având loc la Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti. El a precizat că va vota cu Maia Sandu, pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Traian Băsesc îndeamnă cetăţenii moldoveni să meargă la vot
Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, la Arad, că va vota, duminică, la Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti, “alături de cetăţenii Republicii Moldova care vor democraţie”.
“Avem candidatul comunist, Igor Dodon. Acest om le spune moldovenilor că vrea să anuleze Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, că vrea ca Republica Moldova să meargă în Uniunea Vamală a Moscovei şi îi condamnă astfel la sărăcie, pentru că nu trebuie să priveşti departe, ci doar la Republica Belarus, care de la bun început a optat pentru Uniunea Vamală a lui Putin şi să vezi ce înseamnă să fii acolo: sărăcie, înapoiere, izolare“, a spus Traian Băsescu.
Despre celălalt candidat, Maia Sandu, preşedintele PMP a afirmat că “este candidatul care îşi doreşte ca Republica Moldova să îşi continue drumul spre vest, să continue democratizarea ţării, să facă democraţia funcţională în Republica Moldova“.
În acest context, Traian Băsescu a lansat un “apel special” la vot către cei 100.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova care trăiesc pe teritoriul României, către cei 20.000 de tineri din Republica Moldova aflaţi la studii în licee şi universităţi din România”.
Cine sunt cei doi candidaţi: Igor Dodon şi Maia Sandu
ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA. Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor la preşedinţia Republicii Moldova, este un economist care a îndeplinit funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul condus de Zinaida Greceanîi din anul 2006 până în 2 septembrie 2009, potrivit Mediafax. Începând din anul 2009, Dodon este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind iniţial ales pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). În anul 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc a părăsit fracţiunea PCRM din Parlament, cei trei aderând ulterior la Partidul Socialiştilor. Igor Dodon este ales în acelaşi an preşedintele partidului.
ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA. Maia Sandu, candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate la preşedinţia Republicii Moldova, are 44 de ani şi a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, iar între 2009 şi 2010- un masterat în administraţie publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educaţiei, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă şi cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiţii intransigente, nu a fost susţinută de celelalte partide din alianţa în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleţ. La finalul lui 2015, şi-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).
sursa: www.romaniatv.net;