Trei oameni au descoperit, în timpul unui studiu geotehnic, un vas cu monede de aur îngropat în beciul unei case din zona centrală a Clujului. Le-au predat autorităţilor fără să stea pe gânduri. Valoarea în bani a celor 22 de monede găsite este undeva la 7.000-8.000 de euro. Un studiu geotehnic la o casă din centrul Clujului a scos la iveală o adevărată comoră îngropată de ani buni şi uitată sub pământ: 22 de monede de aur, evaluate de specialişti la circa 7.000-8.000 euro, ca valoare în bani. Ca şi patrimoniu, ele au fost clasate în ”categoria tezaur al patrimoniului naţional”. Cele 22 de monede din aur sunt: 10 monede de patru ducaţi Franz Josef, 2 monede de un ducat Franz Josef, o monedă de zece ruble din anul 1899, 9 monede din aur jubiliare ,,Ardealul nostru 1944”. Nu ar fi fost descoperite dacă proprietarul unei case, cumpărate recent, nu chema geologi să-i facă un studiu geotehnic – o treaptă necesară de care are nevoie ca facă modificări precum construirea unui etaj. Cei trei descoperitori ai comoarei sunt soţii Sabou – Maria Mirela şi Florin Bogdan – şi un coleg de-al lor care a dorit să rămână anonim. ”Un studiu geotehnic la o clădire deja existentă necesită o dezvelire la fundaţia clădirii respective. Dezvelire înseamnă o săpătură executată cu mijloace banale ca hârleţ, lopată, pe lângă fundaţia clădirii”, explică Florin Bogdan Sabou, unul dintre cei trei găsitori ai monedelor. De regulă, când se fac construcţii la clădiri vechi sau se doreşte să se facă un etaj procedura este să se facă diverse măsurători ca să se stabilească dacă acea clădire suportă sau nu lucrările pe care proprietarul doreşte să le facă, iar dacă nu trebuie făcut un plan care să consolideze structura clădirii ca ulterior să se poată construi. ”Clădirile vechi, deşi au fundaţii solide, sunt destul de degradate. Vorbim de clădiri făcute în anii 20-30”, adaugă geologul Sabou. 26 octombrie, ziua comorii Acesta povesteşte că monedele au fost găsite într-o zi de luni, pe 26 octombrie, la 60-70 de centimetri adâncime, în beci. ”S-a mers la demisol, unde se vedea pământul şi s-a săpat în beci, în interior. S-a ales aleatoriu o locaţie mai potrivită, în centrul încăperii, lângă zidul exterior”, explică geologul. Când au săpat 15-20 de centimetri au descoperit nişte oase care s-a dovedit ulterior a fi de animale. Puţin mai jos au găsit ceva la care nu se aşteptau. ”La 60-70 cm adâncime, colegul care săpa a lovit cu hârleţul într-un vas ceramic şi din pereţii vasului au început să cadă bani de aur. Ne-am oprit. Am început să săpăm manual, cu mâinile. Şi am reuşit să recuperăm 10 monede de aur, de dimensiuni mai mari, ducaţi cu efigia lui împăratului Franz Iosef. Erau şi 12 monede mai mici – câteva erau tot ducaţi, iar 9 monede erau româneşti, din seria ”Ardealul nostru – într-un tiraj limiat de un milion de exemple, tiraj limitat. Am găsit şi o rublă de pe vremea Ţarului Nicolae. Avem monede din 3 perioade istorice. Cea mai veche e cea din 1889, iar cele mai noi – cele cu Ardealul nostru. Toate din aur”, explică Florin Bogdan Sabou. Locul unde au fost descoperite, în dreapta FOTO. Maria Mirela Sabou, mdexplore.com ”Nici nu ne-a trecut prin cap să le păstrăm” După ce le-au găsit le-au fotografiat şi primul lor gând a fost să le preda. ”Nici nu ne-am trecut prin cap să le păstrăm. Am fost pe aceeaşi lungime de undă cu toţii. Proprietarul casei a venit după câteva minute, am căzut cu toţii de acord că trebuie date”, spune geologul. Au luat un ghiveci de plastic în care au pus monedele, resturile de la vasul ceramic şi oasele găsite. Prima dată au sunat la primărie, au discutat cu viceprimarul Anna Horvath care i-a sfătuit să sune la muzeu. Au sunat la muzeu, iar de acolo li s-a spus să vorbească la poliţie. În cele din urmă soluţia salvatoare s-a numit 112, de unde o voce le-a spus că va trimite un echipaj de poliţie. ”Genul ăsta de piese nu au ce căuta în mâinile unui colecţionar privat sau, Doamne fereşte, să fie topite. Ele trebuie să facă parte din patriomoniul ţării. Sunt o istorie a României, până la urmă, acolo e locul lor de drept. Le predai că nu sunt ale tale. Asta nu înţelege lumea. Majoritatea colegilor şi prietenilor cu care am vorbit au zis că suntem fraieri că le-am predat”, adaugă Sabou . Aşa a ajuns la faţa locului un subcomisar din cadrul Compartimentului Patrimoniu Cultural Naţional, compartiment parte a Serviciului Investigaţii Criminale. ”Nu m-a surprins gestul domnului Sabou. Când m-am angajat în poliţie am sperat să întâlnesc oameni ca dumnealui”, spune subcomisarul. Acesta afirmă că a mai luat parte la descoperiri de monede, vase, diverse piese, unelte din mai multe perioade istorice. A fost chemat şi un expert în numismatică care a stabilit că monedele în cauză sunt susceptibile de clasare în categoria juridică Tezaur al Patrimoniului Naţional. Poliţiştii le-au predat la Direcţia pentru Cultură Cluj care urmează să stabilească care instituţie de cultură/muzeu le va avea şi expune publicului. Cei trei clujeni au fost felicitaţi de conducerea IPJ care le-a dat diplome şi le-a mulţumit pentru simţul civic de care au dat dovadă. Monede de aur şi bucăţi din vasul ceramic . Rămâne un mister cine este omul care a îngropat monedele. Casa a fost ridicată între 1920-1930, iar o simplă ipoteză avansată de Florin Bogdan Sabou ar fi că omul care a ascuns comoară ar fi fost un colecţionar plecând de la ideea că acele monede comemorative româneşti erau cumpărate pe vremuri de colecţionari. ”Ca moment, au fost îngropate după 1945, cel mai probabil la venirea comuniştilor”, consideră el. Istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, spune că acele monede ar fi putut aparţine unui clujean care vroia să-şi pună în siguranţă economiile întrucât, în acele vremuri, de după război, leul se devalorizase extarordinar de mult; un clujean care să nu fii fost neapărat un colecţionar. ”Pe vremea aceea, toată lumea îşi cumpăra aur. Leul se devaloriza într-un mod incredibil. Cel care a îngropat monedele putea fi un om care să-şi fi ţinut în siguranţă economiile. Aurul era singura metodă prin care îşi puteau pune în siguranţă economiile”, explică istoricul clujean. Acesta îşi aminteşte cum că un clujean a făcut închisoare ani buni după ce comuniştii îi găsiseră o monedă de aur într-un ghiveci cu flori.
sursa adevarul.ro