În Monitorul oficial de joi, 17 ianuarie 2019, a fost publicată Legea nr. 30 din 10 Ianuarie 2019, Lege care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018.
Ce noutăţi aduce anul 2019 în privinţa pensiilor de stat şi a celor pr… Documentul analizat de consultantul fiscal Adrian Benta modifică substanţial Codul fiscal, aducând unele noutăţi absolute, dar şi schimbări de tratament fiscal pentru unele situaţii fiscale deja legiferate, scrie Hotnews.
Principalele aspecte fiscale ale acestei legi sunt următoarele:
1. Se adoptă o procedură de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice din monede electronice (criptomonede). Câştigul (venituri-cheltuieli) se impozitează cu 10% prin procedura impozitului pe venitul din alte surse (art. 114-116 Codul fiscal). Persoana fizică ce realizează aceste câştiguri va depune declaraţie unică privind impozitul pe venit şi asigurările sociale. Legiuitorul acordă şi o scutire în sensul că dacă valoarea câştigului este mai mică de 200 lei/tranzacţie, sumele nu se impozitează cu condiţia ca valoarea cumulată anuală a câştigurilor să nu depăşească nivelul de 600 lei.
2. Livrarea de locuinţe sociale se facturează în continuare cu cota de TVA de 5%, se modifică noţiunea de locuinţă socială Potrivit noilor prevederi locuinţa socială aceea locuinţă ce poate fi locuită la momentul vânzării pentru care preţul de vânzare exclusiv TVA este mai mic de 450.000 lei, iar suprafaţa utilă este mai mică de 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti. Se elimină din actuala reglementare condiţia ca terenul să fie în suprafaţă mai mică de 250 mp şi se elimină condiţia de a se deţine doar o singură locuinţă achiziţionată cu cotă de 5% de către cumpărător (persoană fizică singură sau familie) Practic, atâta timp cât se îndeplinesc cele două condiţii, de suprafaţă – 120 mp şi preţ 450.000 lei, un cumpărător persoană fizică singură sau familie poate să deţină mai multe locuinţe achiziţionate cu cota de 5%.
3. Se modifică regimul fiscal al sponsorizărilor. Societăţile plătitoare de impozit pe profit pot efectua sponsorizări cu respectarea condiţiilor prevăzute din legea sponsorizării Aceste sponsorizări reduc impozitul pe profit de plată cu procentul de 5 la mie din cifra de afaceri, fără a depăşi 20% din impozitul pe profit, iar cheltuiala cu sponsorizarea este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit. În mod similar, microîntreprinderile pot efectua sponsorizări, ocazie cu care reduc impozitul pe venitul microîntreprinderii cu procentul de 20%. • Modificarea fiscală constă în faptul că se elimină condiţia ca beneficiarul sponsorizării să fie o entitate autorizată cu un serviciu social licenţiat. Pentru a putea fi aplicate facilităţile fiscale se introduce o altă condiţie, respectiv ca organizaţia fără scop patrimonial sau unitatea de cult să fie înregistrate într-un registru al beneficiarilor de sponsorizări, ţinut de ANAF. Acest registru este public. Legea enumeră şi condiţiile de înregistrare în registru.
4. Se îmbunătăţeşte impozitarea costului excedentar al îndatorării faţă de reglementările din anul 2014. Contribuabilul plătitor de impozit pe profit are dreptul să deducă în anul fiscal de raportare costul excedentar al îndatorării în sumă de 1.000.000 euro calculat la cursul BNR din ultima zi a trimestrului sau a anului fiscal după caz. Anterior acest plafon a fost 200.000 euro. Dacă costul excedentar al îndatorării este mai mare, plătitorul de impozit pe profit are dreptul să deducă suplimentar la calculul impozitului pe profit un procent de 30% din baza de calcul enumerată de art. 40^2 alin. (2) din Codul fiscal. Nu se modifică baza de calcul, ci procentul ce se majorează de la 10% la 30%. Contribuabilii persoane fizice ce realizează venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din pensii pentru care se datorează impozit pe venit, pot direcţiona către entităţi fără scop patrimonial cu un procent de 3,5% din impozitul pe venit. Condiţia este ca beneficiarul sponsorizării să fie înregistrat în registrul ţinut de Autoritatea fiscală la momentul plăţii sumei de bani.
5. Ajustarea TVA pentru pierderile din creanţe generate de falimentul clientului Ajustarea TVA pentru pierderile din creanţe generate de falimentul clientului sau de aprobarea unui plan de reorganizare conform procedurii insolvenţei este permisă de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti de reorganizare sau de închidere a falimentului. Ajustarea se efectuează într-un termen de maxim 5 ani de la data de 01 ianuarie al anului următor celui în care s-a pronunţat hotărârea. În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 01 ianuarie 2019 şi nu există o hotărâre a instanţei, ajustarea TVA este permisă într-o perioadă de 5 ani, începând cu 01 ianuarie 2019. Din punct de vedere procedural, odată ce se efectuează ajustarea TVA pentru o creanţă pierdută aferentă unei perioade din trecut, se permite Autorităţii fiscale efectuarea unei inspecţii asupra acelei perioade.
Contribuabilii se clasifică după categoria de risc: • Risc fiscal mic • Fisc fiscal mediu • Risc fiscal ridicat. Clasificarea în categoria de risc ţine cont de comportamentul contribuabilului privind depunerea declaraţiilor fiscale şi plata impozitelor, de datoriile la buget de înregistrarea fiscală şi de corelarea datelor declarate de contribuabil cu celelalte sume declarate de terţi. În termen de 90 de zile de la publicarea legii, vor fi adoptate procedurile efective de clasificare. Se introduce o procedură a medierii. Înainte de executarea silită a contribuabilului debitorul bugetar poate să solicite procedura medierii în termen de 15 zile de la primirea somaţiei de plată. Autoritatea fiscală are obligaţia să organizeze procedura medierii în termen de maxim 10 zile de la primirea notificării contribuabilului. În urma medierii se va proceda în consecinţă.
sursa: adevarul.ro