Ca stat membru al Uniunii Europene, Romania are o misiune imposibil de indeplinit pana in 2020, asa o cum cer directivele europene in privinta reciclarii deseurilor si risca amenzi usturatoare.
Pe scurt, printre principalele obiective se numara minimum 50% rata de reutilizare si reciclare din masa totala a cantitatilor de deseuri (hartie, metal, plastic si sticla), minimum 70% nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri ne-periculoase provenite din activitati de constructie si demolari, 60% valorificare a deseurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piata nationala.
In plus, tara noastra va trebui sa colecteze separat bio-deseurile in vederea compostarii si fermentarii, sa atinga anual o cantitate colectata de deseuri electronice de 4kg/locuitor si sa produca deseu zero pana in 2050.
“Din pacate Romania este pe ultimul loc in Europa la reciclarea deseurilor, cu 5%. Iar modalitatea de a rezolva aceasta problema nu se intrevede prea curand. Anul trecut s-a incercat introducerea unei taxe pe fiecare tona de deseu depozitata, dupa modelul european. Acest lucru a dus doar la un tarif mai mare pentru utilizatorul final dar cantitatea deseului reciclat a ramas constanta. Aceasta taxa a fost suspendata pana la data de 01.01.2019.
Consider ca este important ca populatia sa fie informata referitor la ce inseamna aceasta taxa si ca in cazul in care produc mai putine deseuri si recicleaza mai mult vor plati mai putin. Dar o campanie de acest gen este costisitoare si de durata, imposibil de realizat in perioada imediat urmatoare”, Silviu Dumitrescu, Managing Director Saubermacher Romania.
Conform datelor publicate de Garda Nationala de Mediu, in 2017 numarul gropilor clandestine de depozitat deseurile s-a dublat. O taxa suplimentara, asadar, prezenta in toate tarile UE si menita sa incurajeze reciclarea a avut in Romania un efect invers, dublarea cantitatii de deseuri aruncate ilegal intr-un singur an si un adevarat dezastru ecologic.
“In majoritatea tarilor din Europa din cantitatile colectate de la utilizatorul final doar 10% ajung sa fie depozitate in groapa de gunoi. In tari precum Austria si Suedia cantitatea este chiar sub 3%.
Inainte sa putem sa implementam un sistem precum cel din Suedia sau Austria trebuie sa ne educam, sa avem acel spirit civic si sa intelegem ca totul incepe din casele noastre. Da, conteaza daca arunc aceasta sticla (PET) in recipientul de fractie biodegradabila. In Austria, acest fapt, se amendeaza intre 80-120 Euro de catre operator. Trebuie sa intelegem ca acel PET este compromis pentru ca a fost contaminat de fractia biodegradabila iar munca pentru a extrage acel PET este uriasa.
In Suedia se colecteaza separat alimentele expirate in ambalajele originale, ca sa nu existe riscul contaminarii. Acele ambalaje sunt reciclate iar produsele biodegradabile sunt transformate in biocombustibil care alimenteaza toate autogunoierele companiei, scazand, astfel si emisiile de CO2. Tot acolo, din 900.000 de tone de deseuri primite catre procesare doar 2% au fost depozitate in groapa de gunoi. De la 100% depozitat la 2% intr-un interval de 15 ani s-a realizat cu un plan integrat al managementului deseurilor bine si cu o populatie informata corespunzator. Factorul cheie il reprezinta, asadar, colaborarea intre autoritatile locale, centrale, operatori si populatie”.
Exista legi, dar cui ii pasa?
Avem o lege ce reglementeaza serviciul de salubrizare a localitatilor, 101/2006 si aflata in vigoare din mai 2007.
Cum este aceasta aplicata? In acest moment legea este aplicata, spun operatorii din domeniu, in sensul de a-i obliga pe reprezentantii serviciilor de salubritate de a respecta intocmai toate rigorile legii dar in momentul in care autoritatea publica are la randul ei obligatii in a oferi sprijin operatorilor, atunci nu mai are loc o indeplinire ad litteram a prevederilor legii.
Reglementarile in domeniu sunt in mare parte comune cu cele la nivel european. Diferenta majora este CUM se aplica ele.
“Exista amenzi pentru abandonarea deseurilor, lipsa contractului de salubrizare etc. dar aplicarea lor de catre autoritatile locale este un fenomen rar. Un exemplu concret vine din municipiul Sighisoara, acolo unde compania Saubermacher Romania a investit 2,2 milioane de euro intr-o groapa ecologica dotata la cele mai inalte standarde, cum putine sunt in tara in acest moment, in conditiile in care Comisia Europeana a decis anul trecut sa actioneze Romania in judecata la Curtea Europeana de Justitie pentru zeci de gropi neconforme.
In momentul in care un operator de salubrizare participa la o licitatie, se realizeaza oferta financiara bazata pe caietul de sarcini a licitatiei si celorlalte documente relevante. La momentul licitatiei figurau 32.650 locuitori, media abonatilor din 2012 si pana astazi nedepasind 18.000 locuitori. Acest lucru inseamna ca operatorul lucreaza in pierdere in conditiile in care colectarea deseurilor se realizeaza de la toti locuitorii orasului, intr-un fel sau altul. Nu exista persoane care sa nu realizeze deseuri, iar acele persoane le abandoneaza la punctele de colectare comune.
In urma unor discutii ce au durat 2 ani cu primaria Sighisoara, a fost introdusa o taxa speciala de salubrizare pentru utilizatorii fara contract dar aceasta nu se aplica deoarece modalitatea in care este redactat HCL nu da posibilitatea operatorului de a incasa aceasta taxa, desi colecteaza deseurile in totalitate de pe intreaga raza a municipiului Sighisoara.
Conform legii, societatea noastra a procedat la informarea primariei referitor la utilizatori avand contract de salubrizare si a emis o factura pentru acei utilizatori fara contract. Primaria a conditionat plata acelor sume de enumerarea tuturor utilizatorilor fara contract (cu date de indentificare, semnatura etc.) or acestea ar fi imposibil de realizat din moment ce deseurile sunt abandonate la punctele de colectare comune. In cei 11 ani de lucru in acest domeniu nu am reusit sa implementam acest tarif, desi toti utilizatorii beneficiaza de serviciul de salubrizare”.
Cu alte cuvinte, desi operatorul nu poate obliga un utilizator sa recicleze sau sa incheie un contract de salubrizare, autoritatile locale si centrale il trag la raspundere iar utilizatorul final (cel de buna credinta cu contract de salubrizare si care realizeaza activitatea de reciclare), si el, la randul sau da vina pe operator pentru nerealizarea colectarii selective sau existentei deseurilor abandonate.
In plus, in perioada 2000-2012 taxa speciala de salubrizare era incasata exclusiv pentru depozitare de la toti locuitorii Sighisoarei.
Avand in vedere ca beneficiarul taxei era municipiul Sighisoara, interesul de a incasa taxa era important.
In 2012 cand s-a finalizat constructia celulei 3 iar taxa de depozitare urma sa fie incasata de un operator privat, primaria a renuntat la a mai aplica taxa de salubritate, iar din 2012 pana in acest an niciun locuitor al Sighisoarei nu a platit taxa pentru depozitarea deseurilor.
In concluzie, daca toti utilizatorii serviciului de salubrizare din municipiul Sighisoara ar avea contract de salubrizare sau li s-ar aplica prevederile legale privind taxa speciala de salubrizare atunci nu ar mai exista deseu abandonat pe domeniul public iar cetatenii de buna credinta care detin contract de salubrizare ar plati mai putin.
Exista, insa, o taxa speciala de salubrizare, incasata de primarie, respectiv 45 lei/an/locuinta persoane fizice si 80 lei/an persoane juridice, pentru “executarea lucrarilor de ridicare si transportul deseurilor abandonate pe domeniul public”.
“Intrebarea este de ce trebuie sa plateasca utilizatorii de buna credinta? Sighisoara este doar un exemplu, luati fiecare zona in parte si veti avea imaginea de ansamblu al unui sistem cu slabe sanse de redresare in viitorul apropiat”.
Groapa ecologica de la Sighisoara a fost prima de acest fel din Romania si construita ca o conditie de preaderare la Uniunea Europeana. Constructia a fost realizata la cele mai exigente standarde de protectie a mediului.
In 2017 grupul Saubermacher Romania a achizitionat o statie de epurare a levigatului, statia functionand pe tehnologia de osmoza inversa iar calitatea levigatului epurat se incadreaza in standardul NTPA001 scrie business24.ro