Peste 10 milioane de euro au fost tocate ilegal de Agenția Națională pentru Romi, instituție controlată prin interpuși de fostul deputat Nicolae Păun. Alte 2,6 milioane de euro au fost investite de Centrul de Cultură al Romilor într-o construcție nouă, dar nefuncțională, din Ferentari.
Banii provin din fonduri europene și de la bugetul de stat, dar nimeni nu se obosește să-i recupereze, în ciuda sesizărilor de la Curtea de Conturi.
Secretariatul General al Guvernului are în subordine Agenția Națională pentru Romi (ANR), care, la rândul ei, coordonează Centrul de Cultură al Romilor. În ultimii șapte ani, agenția guvernamentală a fost acaparată de Partida Romilor „Pro Europa“, organizație condusă de fostul deputat Nicolae Păun.
Numele fostului deputat apare într-un scandal de corupție, după ce procurorii DNA l-au acuzat de mai multe infracțiuni de corupție, printre care și deturnare de fonduri europene și spălare de bani.
Dincă, de la Partida Romilor la Agenția Romilor
Partida Romilor a preluat controlul asupra Agenției Naționale pentru Romi în octombrie 2009. Atunci, premierul Emil Boc l-a numit la șefia instituției pe secretarul general al Partidei Romilor, Ilie Dincă. După aproximativ trei ani, Ilie Dincă a fost înlocuit din funcție cu Daniel Vasile, un alt om de bază al deputatului Nicolae Păun. Anterior numirii pe funcția de președinte al ANR, Daniel Vasile a fost vicepreședinte la Partida Romilor. Acum este deputat din partea Partidei Romilor, în locul lui Nicolae Păun.
În prezent, Agenția Națională pentru Romi este condusă de secretarul de stat Daniel Rădulescu, fost președinte al organizației Sastipen.
Vine Rădulescu, vine și Paraschiv de la Partidă
Rădulescu l-a numit șef de cabinet pe Iulian Paraschiv, președintele tinerilor romi de la Partida Romilor. Numele lui Iulian Paraschiv apare în dosarul de corupție al fostului deputat Nicolae Păun. Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Paraschiv de deturnare de fonduri europene, spălare de bani, dar și de influențarea declarațiilor martorilor.
Întrebat care a fost motivul pentru care l-a angajat în funcția de director de cabinet pe Iulian Paraschiv, Daniel Rădulescu a declarat că a lucrat împreună cu el timp de trei ani pe politici publice la nivelul județelor Olt, Gorj, Dolj și Mehedinți. „Are dosar penal, dar beneficiază de prezumția de vinovăție. Am lucrat împreună pe zona Oltenia. El a lucrat cu mine în calitate de coordonator regional al Partidei Romilor“, a precizat Daniel Rădulescu.
Țeapa, semnalată de Curtea de Conturi
Agenția Națională pentru Romi are un buget anual de aproximativ un milion de euro. Însă trebuie să recupereze și să returneze la bugetul de stat peste zece milioane de euro. Adică bugetul pe vreo zece ani. Toată această pagubă a fost constatată în urma a două controale efectuate de Curtea de Conturi în anii 2015 și 2016. Primul control a scos la iveală un prejudiciu total de 37.420.681 lei, circa 8,5 milioane euro.
Cea mai mare pagubă a rezultat în urma implementării a șase proiecte europene la care s-au constatat cheltuieli neeligibile de circa opt milioane euro. „Operaţiunile economice şi financiare (…) provin din anii precedenţi şi sunt aferente unui număr de şase proiecte în cadrul POSDRU, care au fost finalizate în perioada 2011-2012. Însă nu există certitudinea că datele reflectate în situaţiile financiare (…) corespund realităţii, deoarece entitatea nu a prezentat documente justificative în acest sens“, se menționează într-un raport al Curții de Conturi.
DNA are dosare mai importante de cercetat
Banii trebuie recuperați de ANR de la cei care au implementat proiectele, conform unei decizii judecătorești definitive. Proiectele au fost implementate în mandatul de președinte al lui Dincă Ilie, care deține în prezent funcția de membru în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Curtea de Conturi a sesizat în acest caz Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 pentru neglijență în serviciu. În urma unui alt raport, din anul 2016, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție pentru un prejudiciu de aproximativ zece milioane lei. În total, paguba adusă bugetului de stat de către ANR se ridică la peste zece milioane euro.
Hotărâre a Înaltei Curți, ignorată
Un alt prejudiciu, de peste 600.000 lei, a rezultat din implementarea unui proiect în care beneficiar era ANR. Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Muncii a constatat, în urma unui control, „cheltuieli neeligibile plătite din credite de la bugetul de stat în valoare de 605.746 lei“. ANR nu a respectat procedura de angajare a echipei manageriale şi a celorlalte persoane care au lucrat în proiect și nici nu a putut prezenta documente din care să rezulte organizarea unui concurs sau examen pentru ocuparea posturilor respective.
ANR a contestat în instanţă prejudiciul. După un şir lung de procese, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins demersul ANR ca nefondat. „De la emiterea hotărârii definitive şi irevocabile, Agen-ţia Naţională pentru Romi nu a luat măsuri în vederea recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare pentru efectuarea de cheltuieli neeligibile“, se menționează în raportul Curții de Conturi. Totodată, nu s-a înregistrat în contabilitatea instituţiei statului prejudiciul şi nici nu s-au calculat şi înregistrat dobânzi şi penalizări de întârziere.
Proiecte europene cu dedicație
Pentru primul an de mandat al lui Daniel Vasile la conducerea ANR, Curtea de Conturi a constatat că s-au cheltuit ilegal aproximativ 1,7 milioane lei, bani de la bugetul de stat, prin încheierea de contracte de finanţare nerambursabilă cu mai multe autorități locale care nu se încadrau în categoria celor care puteau primi finanțări. De exemplu, a fost semnat un contract cu Primăria Moroieni pentru implementarea proiectului „Sunt proprietar“. Pentru acest proiect, ANR a decis să plătească o factură în valoare de 70.000 de lei, fără să primească documente justificative.
Un an mai târziu, în 2014, Daniel Vasile a emis un ordin de președinte pentru constituirea unei Comisii pentru evaluarea unor pro-iecte în cadrul programului „Anul participării și responsabilității cetățenilor“. Curtea de Conturi a constatat că proiectele nu au fost evaluate corect. „Nu s-a consemnat corespunzător modul de acordare a punctajelor, nu s-au centraliazat punctajele acordate solicitanţilor şi nu a fost stabilit algoritmul de calcul al acestora“, se menționează în raport.
Centrul de Cultură al Romilor, sub protecția deputatului
Peste 2,6 milioane de euro a alocat statul pentru construirea unei clădiri în care urma să funcționeze un centru de cultură pentru romi. Banii s-au dus pe apa sâmbetei, după ce terenul a fost revendicat. De această afacere controversată s-a ocupat Centrul Național de Cultură al Romilor (CNCR), condus de managerul Mihai Neacșu, dar aflat în subordinea Agenției Naționale pentru Romi.
Terenul, revendicat de o familie de evrei
În 2004, Primăria Municipiului București a pus la dispoziția CNCR un teren de 942 mp în strada Calea Ferentari nr. 86, din București. Patru ani mai târziu, CNCR a organizat o licitație pentru construirea unui centru de cultură pentru romi. Valoarea lucrărilor a fost stabilită la aproximativ 12 milioane lei, iar contractul a fost atribuit firmei Concas SA, din Buzău. Conform documentelor, clădirea a fost finalizată în decembrie 2012. Numai că terenul pe care s-a construit centrul de cultură a fost revendicat.
În plus, pentru a fi funcțional complet, centrul de cultură mai are nevoie de un post Trafo, pentru alimentarea cu energie, care nu poate fi montat dat fiind că nu are autorizație de construcție.
Greaua moștenire lovește din nou
Managerul Mihai Neacșu -nu-și asumă niciun fel de vină pentru faptul că centrul de cultură nu este funcțional. Dar aruncă vina pe fostele conduceri. „Fostele conduceri au început lucrările, nu au finalizat construcția. Nu s-au recepționat lucrările pentru că s-a intrat într-o relație litigioasă cu constructorul. Acesta spune că instituția trebuie să-i mai dea bani. Noi spunem că lucrările au fost făcute fără avizul și consultarea noastră. Am făcut scrisori la Secretariatul General al Guvernului, dar nu se poate rezolva situația dintre noi și constructor. Problema este că terenul a fost dat de Primăria Capitalei la Guvern, dar a fost revendicat de o familie de evrei“, a declarat Mihai Neacșu.
Proiecte în parteneriat cu Partida lui Păun
Din 2014, CNCR este condus de managerul Mihai Neacșu, care se ocupă în paralel și de organizația nonguvernamentală „Amare Rromentza“, unde este membru fondator și secretar general al organizației.
Neacșu trebuia să fie evaluat în baza proiectului de management, ceea ce nu s-a întâmplat până în prezent. În plus, pentru a-și consolida funcția, a început să implementeze mai multe proiecte cu Partida Romilor. De exemplu, CNCR și Partida Romilor, în parteneriat, au organizat un concert special de Ziua Internațională a Romilor. Printre invitați s-au aflat liderii Partidei Romilor, câțiva politicieni și oengiști. Cetățenii de rând nu au fost invitați, deși CNCR a plătit pentru concert peste 127.000 lei, bani publici. Tot în parteneriat cu Partida Romilor a fost organizată „Caravana Culturală a Romilor“.
Surse din cadrul ANR susțin că Mihai Neacșu a început să colaboreze cu fostul deputat Nicolae Păun pentru că în 2018 îi expiră mandatul de manager, așadar ar căuta susținere pentru un nou mandat.
Lăutari pe bani publici pentru baluri de liceu
CNCR a plătit lăutari din bani publici pentru a cânta la „baluri ale bobocilor“ din Iași și Cluj, dar și la un bal studențesc din București. Pentru chermezele din Iași și Cluj, statul a plătit anul trecut aproximativ 20.000 lei, iar pentru cea din București, cam 10.000 lei. Tot anul trecut, pentru Festivalul de muzică lăutărească, Mihai Neacșu a plătit peste 25.000 lei.
În 2016, toate achizițiile CNCR au fost directe sau prin selecție de ofertă. În majoritatea cazurilor, anunțurile de achiziții au fost postate pe site-ul instituției. La începutul lunii ianuarie, Mihai Neacșu a încheiat două contracte pentru servicii de organizare a evenimentelor „Ziua Holocaustului“ și „Comemorarea Holocaustului“, pentru care a plătit în total 163.500 lei. Pentru organizarea zilei de 8 aprilie, CNCR a plătit aproximativ 100.000 lei. Alți 100.000 de euro au fost cheltuiți pentru un concert de muzică clasică la Sala Radio.
Organizația lui Necula, bani de la CNCR
Pe statul de plată al CNCR s-a aflat și Asociația „Romano Boutiq“, controlată de Ciprian Necula, fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene și candidat pe listele PSD pentru un loc de deputat. Contractul a avut o valoare de doar 4.900 lei, pentru coordonarea și structurarea volumului biografie cronologică „Nicolae Gheorghe“. Despre acest contract, Mihai Neacșu a spus: „Nu i-am dat bani lui Ciprian Necula pentru a publica
cartea. El avea drepturile de autor. Banii i-am dat pentru drepturi de autor“.
ALIANȚĂ. Campanie pentru Ponta
Partida Romilor, în frunte cu fostul deputat Nicolae Păun, l-a susținut pe Victor Ponta la prezidențialele din 2014. Până atunci susținuseră PDL. Cu câteva zile înainte ca Ponta să își anunțe oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale, Nicolae Păun și Iulian Paraschiv au organizat o conferință cu toți liderii romi. „Romii din 35 de județe au spus că putem să sprijinim candidatura lui Victor Ponta“, declara Păun. Câteva zile mai târziu, Victor Ponta și-a lansat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale. În sală, în primul rând se afla și Iulian Paraschiv, care vorbea la telefon cu deputatul. Atunci, Paraschiv i-a dat telefonul lui Ponta pentru a vorbi cu Păun. „Domnul deputat, salutare! Victor Ponta sunt. Mulțumesc de sprijin, oamenii au fost, ca întotdeauna, foarte serioși. Și eu o să fiu serios. Da? Păi, stai. În primul rând, trebuie să te felicit că te-ai reales. Voi sunteți aliații noștri oricum“, îi spunea Ponta lui Păun.
PENAL. Deturnare de fonduri europene
Fostul deputat Nicolae Păun a fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție de opt infracțiuni, printre care deturnare de fonduri europene de la organizația Partida Romilor, spălare de bani și cumpărare de influență. În proiectul „Antreprenoriat social – O șansă pentru comunitățile de romi“ a fost stabilit un prejudiciu de 12,3 milioane lei. „Din probele administrate a reieșit că obiectivele proiectului nu au fost realizate, în sensul că majoritatea banilor destinați proiectului (77%) au fost folosiți pentru plata salariilor angajaților proiectului, costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului au fost supraevaluate, la cursurile de pregătire organizate la două hoteluri din Sinaia au participat doar 163 de persoane existente în Registrul grupului-țintă“, spun procurorii.
Într-un alt proiect, „Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine“, procurorii au estimat un prejudiciu de 14,8 milioane lei. „Și de această dată a rezultat faptul că unii dintre participanți au urmat câteva ore de curs și la final au primit un certificat de absolvire, precum și sume de bani între 300 și 600 de lei, în timp ce alte persoane, deși s-au înscris la cursuri, nu au participat la niciunul, dar au primit sume de bani între 300 și 600 de lei sau nu au primit deloc“, se menționează în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție.
Procurorii mai menționează că, în perioada 2010-2014, Nicolae Păun, Iulian Paraschiv și Florentina Rotariu au făcut 17 contracte de împrumut fictive pentru a retrage bani din conturile Partidei Romilor, „sub pretextul restituirii unor datorii inexistente“ scrie romanialibera.ro