Parlamentarii europeni se pregătesc să voteze, în cursul acestei săptămâni, Regulamentul privind inteligența artificială, în care au inclus amendamente referitoare la sistemul de recunoaștere facială. Prin aceste amendamente, sistemul va fi utilizat pentru identificarea biometrică, permitând recunoașterea automată a caracteristicilor umane fizice, fiziologice, comportamentale și psihologice. De asemenea, se propune introducerea identificării la distanță a persoanelor fizice.
Cu toate că inițial au încercat să calmeze opinia publică prin adoptarea unor presupuse măsuri de protecție împotriva încălcării dreptului la viață privată și la intimitate de către sistemele care utilizează inteligența artificială, europarlamentarii aduc acum amendamente controversate.
Unul dintre amendamentele propuse în cadrul proiectului de Regulament european privind utilizarea inteligenței artificiale prevede utilizarea identificării biometrice pentru recunoașterea automată a caracteristicilor umane, precum fața, mișcarea ochilor, expresiile faciale, forma corpului, vocea, vorbirea, mersul, postura, pulsul, tensiunea arterială, mirosul, apăsarea tastelor, reacțiile psihologice (cum ar fi furia, suferința, durerea etc.). Scopul acestui amendament este stabilirea identității unui individ prin compararea datelor biometrice ale acelei persoane cu datele biometrice stocate într-o bază de date, indiferent dacă persoana și-a dat sau nu consimțământul.
Un alt amendament adaugă definiția clasificării biometrice, considerată atribuirea persoanelor fizice la categorii specifice sau deducerea caracteristicilor și atributelor acestora, cum ar fi sexul, vârsta, culoarea părului, culoarea ochilor, tatuajele, originea etnică sau socială, sănătatea, starea mintală sau capacitatea fizică, comportamentul sau personalitatea, limba, religia sau apartenența la o minoritate națională sau orientarea sexuală sau politică, pe baza datelor biometrice sau a celor deduse din astfel de date.
Identificare la distanta
Un al treilea amendament controversat adăugat în proiectul de Regulament vizează definirea identificării la distanță a persoanelor fizice. Conform acestui amendament, identificarea la distanță se referă la diferențierea sistemelor de identificare biometrică la distanță de sistemele individuale de verificare în apropiere. Acestea utilizează mijloace de identificare biometrică, având ca unic scop confirmarea dacă o anumită persoană fizică care se prezintă pentru identificare este sau nu autorizată, de exemplu, pentru a obține acces la un serviciu, un dispozitiv sau un sediu.
Marius Tudor, fost consilier în Parlamentul European, atrage atenția asupra faptului că Regulamentul privind Inteligența Artificială încalcă prevederile articolului 16 din Tratatul privind Funcționarea UE, care garantează dreptul la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. De asemenea, acesta subliniază încălcarea dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal, care este specific reglementat de Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725, precum și de Directivele 2016/680 și 2002/58/CE.
Conform argumentelor prezentate de Tudor, Regulamentul contravine și Directivei 2000/43/CE a Consiliului, care are ca scop punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, indiferent de rasă sau origine etnică. De asemenea, este adusă în discuție încălcarea Directivei 2000/78/CE a Consiliului, care stabilește un cadru general pentru egalitatea de tratament în domeniul ocupării forței de muncă.
În plus, Marius Tudor susține că acest act normativ încalcă Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care interzice discriminarea pe baza de naționalitate, apartenență etnică, sex, vârstă, statut social sau caracteristici fizice. Acest demers ar fi în contradicție cu principiile fundamentale ale libertății și egalității pe care Uniunea Europeană s-a construit, mai ales prin utilizarea identificării biometrice pentru clasificarea cetățenilor în categorii specifice de populație.
”Această lege limitează accesul la locul de muncă și/sau în spații private/publice prin utilizarea identificării de la distanță, a cetățenilor. O lege care nu are ce căuta în legislația europeană, cel puțin, nu în această formă, și care, totuși, se va implementa, făcând mai mult rău decât bine”, a declarat Marius Tudor.
Prevenirea criminalității
Conform unui comunicat emis de Parlamentul European, inteligența artificială va cunoaște o extindere a utilizării sale în ceea ce privește prevenirea criminalității și funcționarea sistemului de justiție penală.
“Utilizarea extinsă a inteligenței artificiale ar permite prelucrarea rapidă a seturilor masive de date, evaluarea precisă a riscurilor de evadare ale deținuților, precum și anticiparea și prevenirea infracțiunilor sau chiar a atacurilor teroriste. Platformele online deja folosesc inteligența artificială pentru detectarea și combaterea comportamentului ilegal și necorespunzător pe internet. În domeniul militar, inteligența artificială poate fi utilizată pentru strategii de apărare și atac în cadrul luptelor cibernetice, inclusiv hacking și phishing, sau pentru a viza sisteme vitale; un avantaj major al sistemelor de arme autonome constă în potențialul lor de a participa la conflicte armate cu un risc redus de vătămare fizică”, se menționează în comunicatul Parlamentului European.