Politicienii care au inițiat proiectul de lege ce interzice vânzarea cărnii cultivate în laborator sunt strâns legați de ferme industriale de animale și dețin, împreună cu alții din domeniu, mii de hectare de teren, având o poziție influentă pe piața cărnii, potrivit unei investigații realizate de Snoop.ro.
- Carnea cultivată în laborator nu este un produs de înlocuire făcut din ingrediente asemănătoare, ca burgerii pe bază de plante care utilizează proteine vegetale. Este carne autentică, creată din celule animale.
- Singapore a fost prima țară care a autorizat comercializarea cărnii cultivate în laborator în 2020, iar în 2023 și Statele Unite au permis vânzarea acesteia. Deși încă nu este larg disponibilă, Israelul, Japonia, China și Australia se pregătesc să o aducă pe piață.
- În Uniunea Europeană, nu există reglementări pentru carnea sintetică, iar în prezent, doar Țările de Jos experimentează cu astfel de produse.
Legea privind carnea și produsele din carne a fost introdusă în mai 2023 de Florin Barbu, deputat al Partidului Social Democrat (PSD) și actual ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. La început, proiectul de lege viza doar obligarea comercianților de a expune carnea românească pe rafturi distincte pentru a facilita identificarea acesteia de către consumatori.
O lună mai târziu, legea a fost supusă procesului legislativ și a fost adăugat un nou articol, Articolul 5, care interzice vânzarea cărnii sintetice.
Expunerea de motive argumentează necesitatea interzicerii cărnii sintetice pentru „a proteja tradițiile culinare, moștenirea gastronomică și sănătatea alimentară”. Este singura secțiune în care se face referire explicită la carnea cultivată în laborator.
Reporterii Snoop au întrebat inițiatorii despre motivele interzicerii cărnii cultivate în laborator, în absența unor dovezi științifice și despre impactul pe care această lege l-ar avea asupra cetățenilor și industriei.
Contactat de Snoop, ministrul Florin Barbu a răspuns prin mesaje pe WhatsApp, menționând că se află într-o ședință de guvern. „Nu mă așteptam să nu mai doriți animale în România și să preferați laboratoare”, a declarat ministrul Agriculturii.
„Decizia mea este fermă”, a adăugat el. „Nu vreau să se vândă carne sintetică”, a spus Barbu, subliniind: „Nu voi oferi carne sintetică copiilor mei.”
Întrebat despre motivele care stau la baza susținerii acestei legi, Florin Barbu a afirmat că aceasta „distruge securitatea alimentară, agricultura și zootehnia”, dar nu a oferit detalii suplimentare privind modul în care se produce acest efect și impactul asupra cetățenilor.
Cine susține proiectul de lege
Deși George Scarlat, senator PNL, nu este unul dintre inițiatorii proiectului de lege, a încurajat colegii să-l susțină.
Scarlat, care administrează o mare fermă de porci cu peste 12.000 de capete, conform declarațiilor din 2018, a ocupat anterior funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii și este în prezent președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat. De asemenea, el este vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), o organizație majoră în domeniul cărnii.
Scarlat și inițiatorii legii susțin că proiectul este benefic pentru producătorii locali și pentru tradițiile culinare. Cu toate acestea, Comisia pentru Agricultură, sub conducerea lui Scarlat, a respins un amendament care prevedea că un produs poate fi considerat „românesc” doar dacă provine de la ferme deținute de cetățeni români. Astfel, produsele pot fi etichetate ca românești chiar dacă sunt produse în ferme deținute de străini în România.