Adrian Ghenie este, indiscutabil, cel mai cunoscut român în lume, la ora actuală. Şi singurul pictor de la noi ale cărui opere se vând cu milioane de euro la casele de licitaţii din Marea Britanie şi SUA. Geniul lui, ieşit la lumină de când s-a mutat la Berlin, a fost format la Cluj.
Am stat de vorbă cu doi dintre profesorii săi de la Universitatea de Artă şi Design, Teodor Botiş şi Ioan Sbârciu, şi iată cum ne-au creionat ei povestea de început a lui Ghenie…
Pictorul Teodor Botiş a fost primul profesor al lui Adrian la Universitatea de Artă şi Design din Cluj
Uşor straniu, ca orice artist, cu ritualuri de “invocare” a muzei ce nouă ni se pot părea bizare (declara anul trecut, la PRO TV, că face baie pe întuneric ca să-i vină ideile) şi total dezinteresat de bogăţia pe care i-ar putea-o aduce celebritatea câştigată, Adrian Ghenie a luat pe nepregătite lumea artei cu vânzările fabuloase de care marile case de licitaţii se bucură când printre tablourile scoase la vânzare se numără picturile sale. Ghenie a rugat lumea să nu-i mai calculeze averea de fiecare dată când una dintre operele sale se dă cu vreo sumă record, pentru că “mi-am dat acele lucrări pe degeaba sau pe foarte puţin. Acum, cumpărătorii şi le vând între ei, la diverse case de licitaţii”. Pictorul de 39 de ani şi-a început ascensiunea în 2013, când un tablou semnat de el s-a vândut cu puţin peste 200.000 de euro. Nimic nu părea să anunţe însă faptul că în mai puţin de trei ani, cota sa va creşte fabulos, iar notorietatea lui va deveni mondială.
“Regele” este prima lucrare a lui Adrian Ghenie vândută la Londra. Casa de licitaţii Sotheby’s a obţinut pe ea, în iunie 2013, 212.000 de euro
“The Fake Rothko”/“Falsul Rothko” este tabloul cu care artistul român a-nceput să scrie istorie. În iunie 2014, aproape 1,8 milioane de euro a plătit un colecţionar pentru a lua pictura acasă
“Dr. Mengele 2” a fost cea mai modestă vânzare sub semnătura lui Ghenie: 140.000 de euro, obţinuţi de casa de licitaţii Sotheby’s din Londra, în februarie anul acesta
Tot în februarie anul acesta şi tot la Londra, o altă lucrare a lui Ghenie a fost vândută cu de aproape 30 de ori preţul tabloului “Dr. Mengele 2”! “The Sunflowers in 1937” a fost adjudecată cu 4 milioane de euro
Iată cum au evoluat vânzările operelor semnate de Ghenie:
• iunie 2013, Londra: “Regele”, 212.000 de euro.
• iunie 2014, Londra: “The Fake Rothko”/“ Falsul Rothko”, aproape 1,8 milioane de euro.
• februarie 2016, Londra: “Dr. Mengele 2”, 140.000 de euro.
• februarie 2016, Londra: “The Sunflowers in 1937” (inspirată de tabloul lui Van Gogh, “Sunflowers”/ “Floarea-soarelui”), 4 milioane de euro.
• mai 2016, New York: “Self-Portrait as Vincent Van Gogh”, 2,2 de milioane de euro.
• iunie 2016, Londra: “The Hunted”, 2,25 de milioane de euro; “Self-Portrait as a Monkey”, 800.000 de euro.
• octombrie 2016, Londra: “The Surgeon and his Soul”/ “Chirurgul şi sufletul său”, 341.000 de euro; “Nickelodeon”, 7,8 milioane de euro.
“Self-Portrait as Vincent Van Gogh” a trecut Oceanul, iar la o licitaţie organizată în mai anul acesta la New York, un colecţionar a decis că valorează 2,2 milioane de euro
La sfârşitul lunii iunie, anul acesta, la Londra, două picturi ale băimăreanului au însumat, la o licitaţie, peste 3 milioane de euro. “The Hunted” (foto stânga) s-a vândut cu 2,25 milioane de euro, iar “Self-Portrait as a Monkey”, cu 800.000 de euro.
Luna aceasta, o altă lucrare semnată Adrian Ghenie, “Nickelodeon”, pictată în 2008, a scris istorie. Casa de licitaţii Christies’s din Londra a obţinut pe ea o sumă record: 7,8 milioane de euro
A picat de două ori admiterea la facultate
Printre oamenii care se bucură de succesul tânărului pictor se numără profesorii lui de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, dascăli care l-au format în anii de studiu. “Suntem mândri că un fost student a ajuns la cota pe care am văzut-o în ziare. Noi, la Cluj, nu putem vinde la asemenea preţuri”, ni s-a destăinuit pictorul Teodor Botiş, primul profesor al lui Adrian Ghenie. Teodor Botiş ne-a primit în atelierul său, în care creează de peste jumătate de secol şi prin care a trecut şi Adrian Ghenie. Aici i-a vorbit, la fel ca altor studenţi care i-au trecut pragul, despre relaţia sa de amiciţie cu scriitori celebri. “Le-am povestit despre profesorii mei, dar şi despre prietenii literaţi, Marin Sorescu şi Nichita Stănescu”, ne-a spus pictorul, acum în vârstă de 68 de ani. Adrian Ghenie i-a fost mai apropiat decât alţi studenţi. “Naşul meu a fost prieten cu tatăl lui Ghenie. Mi-a spus să am grijă de băiat”, ni s-a confesat pictorul, adăugând că, atunci când l-a cunoscut, Adrian trecea printr- o perioadă dificilă: îşi pierduse tatăl chiar în timpul examenului de bacalaureat, apoi picase admiterea la Universitatea de Artă şi Design. “I-am făcut câteva recomandări profesionale. A reuşit să intre la a treia încercare, era pe atunci o concurenţă puternică la Arte”, ne-a mai spus Botiş. Fostul profesor al celui mai bine cotat pictor român spune că întreaga generaţie formată odată cu Ghenie a fost una foarte dedicată studiului: “Spre deosebire de generaţiile mai tinere, ei erau preocupaţi atât de studiu, cât şi de activitatea expoziţională din oraş. Erau disciplinaţi, muncitori, frecventau cursurile şi puneau multă ambiţie în ceea ce făceau”. Cei mai mulţi s-au rupt de mentorii lor, după terminarea facultăţii, şi au apucat-o spre ţări străine. Lui Adrian i-a remarcat de la început mâna. A făcut cu el studiile de bază – desenul, culoarea şi compoziţia. I-a rămas aproape, aşa cum promisese când l-a luat sub aripa sa, iar recunoaşterea relaţiei speciale student-profesor a venit când Ghenie a ţinut să fie prezent la înmormântarea mamei lui Teodor Botiş. Însă după ce s-a pensionat şi a predat ştafeta pictorului Ioan Sbârciu, care a continuat formarea tânărului artist, Botiş a pierdut legătura cu Ghenie. “De când m-am pensionat, nu l-am mai văzut. Cu alţi studenţi mai păstrez legătura”, ne-a mărturisit, cu regret, artistul clujean.
«Îmi spune că lucrează mult în continuare»
Pictorul Ioan Sbârciu (68 de ani), preşedintele Senatului Universităţii de Artă şi Design şi al doilea profesor care l-a format pe Adrian Ghenie, îşi aminteşte, la fel ca Teodor Botiş, că generaţia tânărului artist a fost una de excepţie, care punea în primul rând preţ pe pregătire: “Munceau foarte mult, la atelierul Universităţii din Parcul Central, până la 10 ore zilnic. Cei mai mulţi din grupa lui îşi cunoşteau valoarea încă din studenţie”. Cât despre distracţie, petreceri sau femei, profesorul nu are ştiinţă: “Erau mai puţin orientaţi spre distracţie, erau mai mult în bibliotecă”. Păstrează legătură cu o parte din foştii învăţăcei, inclusiv cu Ghenie: “Îmi spune că lucrează mult în continuare”.
Profesorul Sbârciu ne-a arătat colţişorul din atelierul de la Universitate unde obişnuia să picteze Adrian Ghenie în timpul facultăţii
Profesorul afirmă că Adrian era preocupat, în vremea studenţiei, de localitatea natală, Baia Mare şi “căuta frecvent tematici pentru lucrări cu muncitori în mină, utilaje, roabe, probabil amintiri de acasă, din Maramureş, inclusiv pentru lucrarea de diplomă”. În timpul facultăţii, s-a împrietenit cu un coleg mai mare, Mihai Pop, cu care a început o activitate de creaţie şi expoziţie independentă, mai întâi cu galeria Plan B, urmată de Fabrica de Pensule: “În şcoală aveau o galerie la care expuneau, apoi şi-au făcut propria galerie”. După absolvire, el şi colegii lui au avut şansa unui curent artistic care li s-a potrivit: “Revenirea la neorealism le-a venit ca o mănuşă, chiar când au terminat universitatea”.
Ioan Sbârciu crede că Ghenie e abia la început şi ne va uimi şi mai tare cu creaţiile sale: “Mă aştept să continue să crească valoarea tablourilor lui Adrian, dar şi ale colegilor lui de generaţie. Ei continuă o şcoală de Cluj bună. Sunt primii care reuşesc aceste valori impresionante. De Adrian Ghenie vin şi se interesează persoane din întreaga lume”.
Influenţa este evidentă
Chiar şi o persoană neavizată poate observa, la o simplă privire, că profesorul Ioan Sbârciu a influenţat stilul lui Adrian Ghenie. Iată una din lucrările pictorului clujean din cadrul expoziţiei “Pădurea de cenuşă”, fotografiată deTransilvaniareporter.ro în noiembrie 2013, când a avut loc vernisajul.
Pictorul Ioan Sbârciu l-a preluat pe Ghenie de la Teodor Botiş şi pare că i-a influenţat stilul…
sursa: www.libertatea.ro;