Modificările anunţate de Tudorel Toader la Legile justiţiei urmăresc „consolidarea statului de drept” şi se bazează pe principii constituţionale, a transmis preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, arătând că ministrul Justiţiei s-a consultat în acest sens atât cu oficialii europeni, cât şi cu CSM. Despre schimbarea procedurii de numire a şefilor de Parchete, Tăriceanu arată că „argumentul principal pentru o asemenea modificare este dat de nevoia unei depolitizări reale a numirilor, atât în privinţa şefilor ICCJ, cât şi a şefilor procurorilor. Va avea loc o depolitizare pentru că cel care va face aceste numiri va fi CSM-ul, organismul reprezentativ al magistraţilor, nu un factor politic”.
„Propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004, prezentate de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, sunt făcute pe baza autorităţii academice şi profesionale, date de titlul de profesor universitar şi experienţa de 10 ani de zile la Curtea Constituţională, includ rezultatele unui dialog amplu cu CSM şi reprezintă un demers necesar pentru a rezolva problemele din sistemul de justiţie. În al doilea rând, aceste modificări derivă din importanţa apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, care în ultimii ani au fost încălcate de un sistem care a comis multe abuzuri, abuzuri care reies şi din faptul că România este pe primele locuri în ‘clasamentul ruşinii’, al proceselor pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a transmis liderul ALDE printr-un comunicat de presă.
Tăriceanu susţine că schimbările anunţate de Toader urmăresc „o consolidare reală a statului de drept şi separaţia şi controlul reciproc al puterilor in stat” şi sunt complet constituţionale, iar în continuare acestea vor fi dezbătute în Parlament pentru a extrage cea mai bună formă a legii.
„În ceea ce priveşte fondul propunerilor prezentate de ministrul Justiţiei, este important de subliniat amploarea reformelor propuse. Au fost enunţate soluţii la numeroase probleme care au afectat bunul mers al justiţiei în ultimii ani. În primul rând, soluţii pentru o amplă reformă de carieră în rândul judecătorilor şi procurorilor, care să cuprindă etape de formare şi accedere în poziţii la vârful sistemului, doar cu o suficientă experienţă profesională şi de viaţă. În al doilea rând, o clarificare a raporturilor dintre procurori şi judecători, fără de care nu poate exista stat de drept. Nu vor mai fi posibile transferurile masive din zona procurorilor direct în poziţiile din vârful ierarhiei judecătorilor. Sunt create condiţiile pentru o aşezare a sistemului şi o închidere definitivă a câmpului tactic, care risca să aducă România la realităţile opresive specifice anilor ’50. În al treilea rând, clarificarea chestiunii răspunderii magistraţilor, ceea ce reprezintă o cerinţă a întregii societăţi româneşti, astfel încât nimeni să nu fie mai presus de lege”, a mai spus Tăriceanu, respingând acuzaţiile potrivit cărora tocmai prin aceste modificări România se întoarce în timpuri în care justiţia era subordonată politicului.
Despre subiectul care a iscat cele mai mari controverse în spaţiul public, şi anume scoaterea preşedintelui României din procedura de numire a şefilor de parchete, Tăriceanu spune că principalul argument „este dat de nevoia unei depolitizări reale a numirilor, atât în privinţa şefilor ICCJ, cât şi a şefilor procurorilor. Va avea loc o depolitizare pentru că cel care va face aceste numiri va fi CSM-ul, organismul reprezentativ al magistraţilor, nu un factor politic”. Preşedintele Senatului a criticat reacţiile venite din partea opoziţiei, numindu-le politicianiste şi manipulative, referindu-se mai ales Ludovic Orban pe care îl acuză că este duplicitar şi oportunist.
„Cred că preşedintele României Klaus Iohannis are dreptul şi legitimitatea de a participa la dezbaterea publică pe marginea acestor propuneri de reformă în Justiţie. Dezbaterea cu privire la reforma în Justiţie nu trebuie să fie una privitoare la persoane care ocupă, vremelnic nişte funcţii, ci despre valori şi principii, printre care mai presus de toate se află apărarea drepturilor şi libertăţilor românilor. Un alt aspect care a generat discuţii şi o serie de tentative de manipulare în spaţiul public este cel referitor la trecerea Inspecţiei Judiciare sub autoritatea Ministerului Justiţiei. Această schimbare este una normală, care, aşa cum am văzut din poziţionarea publică a reprezentanţilor Inspecţiei Judiciare, se încadrează în solicitările făcute de reprezentanţii instituţiei. În mod logic, nu poţi fi şi arbitru şi judecător în acelaşi timp. Nu e normal ca forul care îi verifică pe magistraţi şi procurori să fie tot în subordinea acestora. Aşadar, scoaterea din subordinea CSM garantează o independenţă sporită a Inspecţiei Judiciare”, şi-a încheiat Tăriceanu mesajul noteaza gandul.info