Camera Deputaţilor a adoptat, în unanimitate, legea finanţării campaniei electorale, prin care creditorii nu se pot atinge de datoriile partidelor în perioada alegerilor locale şi parlamentare. Rezultatul votului arată că toate partidele au fost de acord cu această iniţiativă.
Cu 259 voturi „pentru“ şi niciun vot împotrivă, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege iniţiat de PSD, care suspendă practic o lege pe perioada campaniei electorale, în sensul în care conturile bancare ale partidelor datornice să nu mai poată fi supuse executării. Unanimitatea înregistrată la votul din Parlament arată înţelegerea transpartinică dintre PSD şi PNL privind acest interes comun al datoriilor. În plus, proiectul de lege a trecut fără dezbatere, niciun parlamentar nedorind să ia cuvântul.
O astfel de modificare reprezintă portiţa pentru finanţarea campaniilor electorale, pentru că, potrivit legii actuale, orice ban pe care partidele datornice îl obţin din donaţii se virează direct în contul vechilor creditori. Practic, partidele nu mai puteau cheltui banii pentru campanie înainte să-şi achite datoriile la bugetele de stat sau la alţi creditori.
Legea actuală arată că degeaba depui liste cu candidaţi, dacă ai conturile blocate. „Până cel mai târziu la data începerii campaniei electorale, partidul politic, alianţa politică şi candidaţii independenţi, prin mandatar financiar, deschid câte un cont bancar la nivelul fiecărui judeţ, un cont bancar la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti sau la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, precum şi un cont bancar la nivel central“, se arată în articolul 28 al Legii finanţării partidelor şi a campaniilor electorale.
Vorbim de conturi noi, în care partidele sunt obligate să depună toţi banii strânşi pentru campania electorală, fie că vorbim de cotizaţii sau de alte donaţii mai consistente. O măsură prin care se încearcă combaterea finanţării campaniilor din bani negri, aduşi cu sacoşa la partid de sponsori, care, ulterior, primesc la schimb contracte din bani publici.
Pentru a elimina acest obstacol, PSD a amendat legislaţia electorală cu ajutorul voturilor celorlalte partide, inclusiv cele ale PNL. Acest vot vine în contextul în care PSD susţine, sus şi tare, că se opune revenirii alegerii primarilor în două tururi pentru că legislaţia electorală nu poate fi modificată cu un an înainte de alegeri. Scutirea de datorii pe timpul campaniei a fost posibilă prin amendarea legii finanţării campaniei electorale, care face parte din pachetul de legi electorale.
Iohannis, singura şansă
Singurul care mai poate împiedica intrarea legii în vigoare este preşedintele Klaus Iohannis, care poate retrimite, spre reexaminare, legea în Parlament sau o poate contesta la Curtea Constituţională (CCR). Chiar şi retrimiterea legii în Parlament ar însemna ca efectele legii să fie amânate până la un alt vot dat în Parlament, decizie ce ar putea bloca ca efectele legii să se producă în campania pentru alegerile locale.
Ponta a lăsat PSD cu datorii uriaşe
Situaţiile financiare ale PSD, PNL şi fostul PDL arată că, din anul 2012 şi până la finalul lui 2015, bilanţul anual al niciunuia dintre partidele parlamentare nu s-a încheiat cu datorii mai mici de 10 milioane de lei, după cum arată un raport al Institutului pentru Politici Publice (IPP). Astfel, marile partide parlamentare au înregistrat, în mod constant, în ultimii 4 ani, datorii care se ridică la peste 12 milioane de euro, sume datorate către creditori – inclusiv către bugetele publice, potrivit informaţiilor oficiale publicate de partidele politice pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
PSD are o datorie de peste 55.000 de euro la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, din subordinea Primăriei Capitalei. Administraţia este cea care a închiriat social-democraţilor Arena Naţională în anul 2014, pentru lansarea candidaturii lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale. În plus, în anul 2014, cheltuielile făcute de PSD au fost cu aproape 20 de milioane de lei mai mari decât veniturile încasate, după cum arată un raport al Institutului de Politici Publice (IPP).
Sursă: Adevărul