Raportul Euro Monitor, publicat de BNR sub coordonarea academicianului Daniel Dăianu, subliniază că impactul bugetar al recalculării pensiilor pentru 2024 și 2025 nu se limitează doar la creșterea cheltuielilor pentru pilonul I. Acesta include și scăderi ale veniturilor bugetare, precum și posibile majorări suplimentare ale cheltuielilor pentru plata pensiilor, potrivit analizei.
Modificarea Codului Fiscal, prin Legea nr. 244 din 5 septembrie 2024, a redus veniturile bugetare prin majorarea sumei neimpozabile pentru pensii, de la 2.000 la 3.000 de lei, începând din octombrie. Conform raportului BNR, această schimbare a generat o scădere a veniturilor bugetare de 662 milioane de lei pentru pensiile din pilonul I și de 34,6 milioane de lei pentru pensiile militare, pentru ultimele trei luni ale anului. În total, impactul asupra veniturilor bugetare pentru perioada septembrie-decembrie 2024 se ridică la aproximativ 700 de milioane de lei.
Potrivit echipei coordonate de academicianul Daniel Dăianu, recalcularea pensiilor în 2024 va avea un impact bugetar format din două componente: o creștere a cheltuielilor de aproximativ 9,24 miliarde de lei și o scădere a veniturilor de circa 700 de milioane de lei.
Totodată, raportul subliniază că efortul bugetar pentru Pilonul I nu se limitează la cheltuielile suportate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma totală alocată pentru plata pensiilor include și cele administrate de casele de pensii sectoriale, care gestionează pensiile militare de stat.
Pentru anul 2024, bugetul alocat celor trei case de pensii sectoriale destinate gestionării pensiilor militare se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. Aceste fonduri vor asigura plata pensiilor pentru peste 200.000 de beneficiari din cadrul sistemului militar.
Bugetul destinat pensiilor militare ar putea crește în 2025 dacă proiectul de lege PL-x nr. 540/2024, care prevede actualizarea cuantumului acestora, va intra în vigoare. Deși a fost deja aprobat în Parlament, Avocatul Poporului a ridicat o obiecție de neconstituționalitate la începutul lunii noiembrie 2024. Curtea Constituțională urmează să analizeze această sesizare pe 17 decembrie 2024.
Guvernul și-a exprimat rezervele față de proiectul de lege, evidențiind complexitatea și ambiguitatea prevederilor propuse. Acesta a atras atenția asupra faptului că normele nu reflectă pe deplin diversitatea situațiilor juridice ale beneficiarilor, ceea ce ar putea duce la inechități în aplicarea lor.
Guvernul a subliniat că termenul de 90 de zile pentru implementarea măsurilor propuse este nerealist, avertizând asupra riscului de multiple actualizări ale pensiilor, ceea ce ar putea afecta egalitatea în fața legii și sustenabilitatea bugetară. Totodată, proiectul de lege nu este corelat cu legislația în vigoare, contravenind angajamentele asumate prin PNRR, care impun respectarea principiului ireversibilității reformelor. Orice schimbare a actelor normative incluse în jaloanele aprobate de Comisia Europeană ar putea compromite accesul la fonduri europene și stabilitatea financiară a țării, se arată în raportul *Euro Monitor*.