Excepţia de necosntituţionalitate prin care un cuplu gay căsătorit în Belgia cere recunoaşterea uniuii şi în România a fost dezbătută miercuri la Curtea Constituţională, argumentele principale fiind recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată, preşedintele CNCD pledând în favoarea cuplului
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au contestat articolul 277 alin. 2 şi 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoaşterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.
În pledoaria sa în faţa judecătorilor, avocata cuplului de gay, Iustina Ionescu, a adus o serie de argumente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa ”detaliază felul în care dreptul la viaţă privată şi familie şi dreptul de a nu fi discriminat, incluse şi în Constituţia României, ar trebui să fie interpretate şi aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei, iar Constituţia României este clară: apără şi protejează drepturile la viaţă privată şi de familie în mod egal pentru toţi cetăţenii ţării”.
Iustina Ionescu a mai spus în faţa CCR că faptul că statul român nu recunoaşte căsătoria clienţilor săi, încheiată în 2010 în Belgia, e ca şi cum ”relaţia lor de 14 ani nu există” pentru că cei doi ”nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică”. ”Doar şase state din cele 28 ale Uniunii Europene interzic explicit prin Constituţie căsătoriile homosexuale”, a mai adăugat avocata, precizând că ţara noastră nu se numără printre acestea şi că, prin urmare, ”în contextul românesc se încearcă restrângerea abuzivă a căsătoriei”.
Avocata a invocat articolele 4, 16, 20 şi 26 din Constituţia România care, în opinia sa, ar fi încălcate prin faptul că statul român nu recunoaşte căsătoriile homosexuale. Prevederile constituţionale invocate privesc egalitatea între cetăţeni, egalitatea în drepturi, respectarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi viaţa intimă, familială şi privată.În cadrul şedinţei a luat cuvântul şi Adrian Coman, unul dintre cei doi membri ai cuplului homosexual, care a spus că are ”mare încredere în Justiţie, că trăieşte într-o ţară în care există această încredere, în care drepturile omului sunt respectate şi că va respecta decizia Curţii indiferent care va fi aceea”.
Una dintre părţile citate a fost şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) care, prinpreşedintele Csaba Asztalos, a susţinut recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex pe teritoriul României. ”Apreciem că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a perteneriatelor civile, îi aşază în afara societăţii”, a spus Csaba.
El a invocat şi jurisprudenţa CEDO ”care spune că statele membre trebuie să adopte legislaţii care să protejeze drepturile civile ale persoanelor care fac parte din minoritatea sexuală, respectiv sunt un cuplu în sensul intim al cuvântului”. Csaba a mai spus că persoanele care fac parte din minorităţile sexuale sunt în top trei cele mai exlcuse categorii din scocietate, alături de persoanele cu dizabilităţi mentale şi cele infectate cu HIV / SIDA.
”Există o mare manipulare în societate în legătură cu acest subiect tabu, manipulare făcută de cei care doresc să-şi construiască imagine sau popularitate sau să obţină anumite poziţii pentru că vorbim despre recunoaşterea unor drepturi elementare cum ar fi dreptul la moştenire, dreptul de a se folosi de asigurarea celuilalt, dreptul de a avea un acord asupra unei intervenţii chirurgicale, de a lua credit împreună”, a mai spuspreşedintele CNCD.
O poziţie pentru apărarea statu-quo-ului a fost susţinută de un reprezentant al Ministerului public, care a spus că dreptul de liberă circulaţie este garantat de Constituţie, iar faptul că un stat nu recunoaşte anumite instituţii juridice (cu referire la căsătoriile homosexuale, n.r.) reprezintă diversitatea sistemelor juridice. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a mai spus că trebuie respectat un echilibru între viaţa privată şi protejarea intereselor celorlalte persoane.
La finalul şedinţei, celălalt membru al cuplului de homosexuali prezent la CCR, americanul Hamilton Robert Clabourn, a declarat că îşi doreşte să locuiască în România dacă judecătorii le vor admite cererea. ”Viaţa mea în România o văd plină de optimism, de bucurie, înconjurată de oameni frumoşi, prietenoşi într-o ţară frumoasă. Iubesc România”, a spus el.
Curtea a rămas în pronunţare.
Sursă: Mediafax