Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cere insistent ca România și Polonia să intercepteze și să doboare dronele și rachetele rusești care survolează teritoriul ucrainean. Cu toate acestea, NATO nu și-a exprimat încă acordul pentru o astfel de acțiune. Generalul în rezervă Dan Grecu explică, într-un interviu acordat publicației „Adevărul”, care sunt riscurile implicate.
Un risc enorm
„Scenariul în care România și Polonia ar doborî dronele rusești deasupra Ucrainei este extrem de improbabil. Ar exista un risc semnificativ de escaladare”, avertizează generalul.
El subliniază că, deși NATO susține și ajută Ucraina, alianța se opune ca Polonia sau România să intervină direct în conflict. Președintele ucrainean, însă, nu este surprinzător interesat să implice NATO în război, deoarece aceasta ar însemna înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă.
„Toți susținem Ucraina, ceea ce este firesc și normal. Însă, dorința lui Zelenski este clară: să interceptăm dronele și rachetele rusești direct de pe teritoriul ucrainean. Este evident că președintele ucrainean își dorește să atragă NATO în conflict. Într-o oarecare măsură, a reușit, deoarece statele membre NATO, inclusiv Alianța Nord-Atlantică, au aprobat acum o misiune de sprijin pentru Ucraina, care include logistică și instruire. Totuși, în privința doborârii rachetelor rusești deasupra Ucrainei, NATO nu a fost de acord cu astfel de intervenții și are dreptate. Din punctul meu de vedere, ar fi o mare eroare să ne angajăm în acest tip de acțiune, deoarece riscul ar fi imens, existând chiar posibilitatea unui război extins”, explică generalul.
Nu întâmplător, adaugă el, polonezii nu au răspuns cererilor anterioare de a lovi dronele rusești deasupra Ucrainei. De asemenea, Zelenski a revenit cu aceste solicitări, dar s-a lovit de o tăcere rece din ambele părți, deocamdată.
„Am spus că ar fi cea mai greșită decizie să intervenim în doborârea rachetelor rusești în afara teritoriului național al României. Se pune întrebarea: «De ce polonezii pot face asta?» Răspunsul este că polonezii au folosit un termen care sugerează doar o considerare, nu o decizie fermă. Ei au spus «We consider», ceea ce înseamnă că «luăm în calcul, ne gândim, analizăm». Nu au declarat niciodată că au luat o decizie în acest sens, chiar dacă au avut rachete care au căzut pe teritoriul lor”, explică generalul.
În plus, mai există un aspect important de luat în calcul. România nu dispune în prezent de o lege care să permită doborârea dronele care îi survolează teritoriul. În momentul de față, se lucrează la elaborarea unei astfel de legislații, însă nu se știe când va fi aprobată de Parlament, conform informațiilor furnizate de Ministerul Apărării Naționale.
„Ați văzut că au căzut fragmente de drone pe teritoriul nostru, dar momentan nu putem lua măsuri pentru că nu avem o legislație clară în acest sens. În viitor, dronele care pătrund în spațiul nostru aerian ar trebui neutralizate, dar în prezent nu suntem pregătiți în acest sens. Nimeni nu a anticipat că, în timp de pace, dronele altor state ar putea pătrunde în spațiul nostru aerian, astfel că nu există o lege bine definită pentru astfel de situații”, explică generalul.
În continuare, generalul Dan Grecu a abordat situația de pe front. Vestea proastă este, spune el, că trupele ucrainene sunt supuse unor presiuni uriașe, în timp ce forțele ruse înaintează încet, dar constant.
„În primul rând, trebuie să înțelegem că, încă din primăvară, în lunile februarie-martie, rușii și-au repoziționat forțele și și-au revizuit strategia. De atunci, cu pași mici, dar siguri, ei câștigă teren. Militaricește vorbind, se poate spune că rușii păstrează inițiativa de la începutul acestui an. Drept dovadă, au reușit să câștige teritorii mici, apoi unele mai mari, inclusiv la Avdiivka și acum în Ceasiv Yar. Aceste progrese arată că, deși forțele ucrainene au primit tehnică militară și muniții din Occident, ele întâmpină dificultăți mari în menținerea frontului. Rușii sunt superiori atât din punct de vedere al echipamentului, cât și numeric, ceea ce sugerează că, pe termen scurt și mediu, vor reuși să mențină și chiar să extindă controlul asupra altor teritorii. Pentru noi, cei care susținem Ucraina, acesta nu este deloc un moment favorabil,” a concluzionat generalul Dan Grecu.
Ucraina dispune de prea puține avioane F-16
El nu se așteaptă ca noile avioane F-16, primite recent de ucraineni, să schimbe semnificativ situația. De fapt, președintele Zelenski însuși a menționat că numărul avioanelor primite de Kiev este „insuficient”, la fel cum este și numărul piloților ucraineni instruiți în Occident pentru a pilota și întreține aceste aeronave. Această limitare în resurse și personal reduce impactul potențial al noilor F-16 asupra evoluției conflictului.
„Știm că și președintele Zelenski a menționat că a primit prea puține avioane F-16. Estimările sugerează că Ucraina ar avea nevoie de cel puțin 120 de astfel de aeronave, ceea ce este dificil de realizat. O altă problemă majoră este lipsa de piloți suficient de pregătiți pentru a opera avioanele F-16. Conform unor surse, în România au fost instruiți doar trei piloți până acum, în timp ce în Occident numărul acestora variază între șase și 20, în funcție de sursă. Este cunoscut că pentru a opera un singur F-16 este necesară o echipă tehnică de între 15 și 22 de persoane. În plus, pentru fiecare oră de zbor, sunt necesare între 14 și 18 ore de întreținere pentru a readuce avionul în stare de operabilitate. Astfel, cu numărul redus de avioane și piloți disponibili, nu ne putem aștepta ca acestea să schimbe semnificativ raportul de forță în spațiul aerian”, adaugă generalul Dan Grecu.
Și problema nu se oprește aici. Deși avioanele F-16 sunt superioare celor disponibile în prezent în Federația Rusă, provocările nu se limitează doar la numărul mic de aeronave. Un alt factor important este lipsa de experiență a piloților ucraineni cu aceste avioane. Chiar dacă F-16 sunt echipamente tehnologice avansate, insuficiența în pregătirea și experiența piloților poate limita eficacitatea lor în fața forțelor rusești. Astfel, chiar și cu avioane avansate, problemele legate de formarea piloților pot afecta semnificativ capacitatea acestora de a influența situația de pe câmpul de luptă.
„Trebuie menționat că avioanele F-16 sunt superioare celor de care dispun rușii. Totuși, superioritatea nu se rezumă doar la tehnologia avionului, ci și la experiența piloților. Din păcate, experiența piloților ucraineni cu F-16 este în mod evident limitată,” concluzionează generalul Dan Grecu.
Cine este generalul Dan Grecu
Generalul Dan Grecu este unul dintre cei mai respectați generali români, cunoscut pentru realizările sale remarcabile în perioada activă. A fost decorat de americani atât în Irak, cât și în Afganistan. În prezent, ocupă funcția de prim-vicepreședinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.
Dan Grecu are o pregătire academică internațională, cu studii în Canada, Belgia și Italia, și este doctor în științe militare și informații. A fost șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American pentru operațiile din Irak și Afganistan, observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan. Aceste experiențe îi oferă o vastă expertiză în domeniul militar și al securității internaționale.
De asemenea, generalul Dan Grecu a fost distins cu numeroase medalii naționale și internaționale. Printre cele mai recente se numără Medalia pentru Merite Deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commendation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și Medalia NATO pentru operații „non-article five”. Aceste distincții subliniază contribuțiile sale semnificative în domeniul militar și internațional.