Profesorul Cristian Păun atrage atenția asupra faptului că provocările cu care se confruntă economiile vestice au avut deja un impact asupra României. El subliniază că, în ciuda creșterii economice înregistrate, aceasta este susținută în principal de deficit și datorii, ceea ce explică scăderea semnificativă raportată în 2022. Situația economică actuală a României nu poate fi considerată întâmplătoare, ci mai degrabă rezultatul unui context global dificil care a afectat multiple țări. Este esențial să se analizeze cu atenție aceste aspecte și să se exploreze soluții pentru a contracara tendințele negative și a susține o creștere economică mai echilibrată și durabilă.
România se află printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai pronunțată contracție economică, chiar dacă înregistrează o creștere modestă. În același timp, veștile din Vest nu sunt favorabile. Potrivit Eurostat, în comparație cu trimestrul IV din 2022, Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu doar 0,1% în trimestrul IV din 2023, ultimul trimestru pentru care există date oficiale, acestea fiind publicate recent.
Conform aceleiași surse, economia României a înregistrat o încetinire semnificativă. Cifrele arată că în ultimele trei luni din 2023, creșterea economică anuală a României a fost de doar 1,1%, marcând o scădere semnificativă față de avansul de 3,5% consemnat în trimestrul al treilea al aceluiași an. Aceste date reflectă provocările economice cu care se confruntă țara și necesitatea de a evalua și aborda factorii care contribuie la această încetinire.
În realitate, România a înregistrat o creștere economică de 2% în anul 2023, însemnând o scădere semnificativă de jumătate față de performanța din 2022. Alarma a fost cu atât mai evidentă, deoarece Produsul Intern Brut s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al patrulea al anului 2023, comparativ cu trimestrul al treilea al aceluiași an.
Pentru a adăuga la complexitatea situației economice, în 2022, fluxul net de investiții străine directe în România a atins o valoare record de 10,039 miliarde de euro. Conform datelor Băncii Naționale a României, acest avans remarcabil a fost stimulat de relaxarea restricțiilor legate de pandemia COVID-19 și a evidențiat reziliența climei investiționale românești, în ciuda tensiunilor geopolitice și crizei energetice. Cu toate acestea, vestea proastă vine în 2023, când investițiile străine au înregistrat o scădere de aproximativ 40%, semnalizând schimbări semnificative în dinamica investițională a țării.
„Investițiile directe ale nerezidenților în România au cunoscut o scădere semnificativă, însumând 6,587 miliarde de euro, comparativ cu nivelul de 10,039 miliarde de euro înregistrat în perioada ianuarie – decembrie 2022. În acest context, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit net estimat, au totalizat 6,548 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă de doar 39 de milioane de euro”, au comunicat oficialii BNR. Aceste date reflectă o reducere semnificativă a interesului investitorilor străini în economia românească, generând îngrijorări cu privire la sustenabilitatea și atractivitatea climatului investițional al țării.
Profesorul a subliniat gravitatea situației, evidențiind dependența puternică a economiei românești de statele din vest, în special de Germania, Franța și Italia, și, în ceea ce privește exporturile, de Marea Britanie. Intrarea confirmată în recesiune a Marii Britanii ar putea afecta semnificativ exporturile românești, inclusiv mașini, utilaje și echipamente electrice, cu potențial de prăbușire a PIB-ului cu 1-2% doar din sectorul comerțului exterior.
Având în vedere că creșterea economică a fost de aproximativ 2% în 2023, există un risc real ca România să se confrunte cu o recesiune cu efecte serioase, mai ales în contextul internațional actual.
O provocare suplimentară constă în faptul că criza se anunță într-un an electoral, iar partidele politice, indiferent dacă sunt în coaliție sau în opoziție, se angajează în promisiuni populiste și critici reciproce, fără a prezenta un program economic solid pentru anul 2025.
Cristian Păun observă că efectul de contagiune, prin care vulnerabilitățile economiilor vestice afectează direct economia României, devine tot mai evident. „Eu zic că efectele se văd deja, nu întâmplător vedem o scădere semnificativă a producției industriale în România pentru că scad comenzile. Și nu e una conjuncturală, deja se întâmplă de aproape un an și nu pare că se oprește această tendință. Cred că trebuie să fim foarte atenți la acest efect de contagiune, ni s-a mai întâmplat și ne-am prăbușit cel mai mult între țările din Europa de Est”, a subliniat el.
Avertismentul profesorului evidențiază faptul că slăbiciunile economiilor dezvoltate din vest au un impact semnificativ asupra activității industriale din România, generând o scădere continuă care nu pare să își găsească încetarea. Această tendință de contagiune a avut deja consecințe notabile asupra producției, iar atenția la acest fenomen este crucială pentru a anticipa și gestiona posibilele consecințe economice în viitorul apropiat.
Un amestec nociv pentru economie
Astfel, toate elementele necesare unui amestec dăunător pentru economie sunt prezente, punând sub semnul întrebării stabilitatea macroeconomică a țării.
Profesorul Păun avertizează asupra unui efect de contagiune care ar putea agrava problemele interne, în special datorită lipsei de reforme, utilizând canale deja recunoscute: investiții străine (cu principalii investitori străini în economia noastră confruntându-se cu dificultăți), comerț exterior (cu principalii parteneri de export întâmpinând probleme) și prin implicarea în diverse tratate și acorduri economice integrate. Acest semnal de alarmă subliniază riscul potențial al slăbiciunilor atât în cadrul țării, cât și în contextul internațional, subliniind vulnerabilitățile actuale ale economiei.
În cel mai recent raport, datat noiembrie 2023, Comisia Națională de Prognoză prevedea o creștere economică de 2% în 2023 și de 3,4% în 2024. Cu toate că estimările inițiale s-au adeverit în prima parte a anului, majoritatea economiștilor manifestă îndoieli cu privire la prognoza pentru anul curent. Un număr semnificativ dintre aceștia sugerează chiar existența unei recesiuni sau cel puțin a unei recesiuni mascate.
Ce este de facut
În pragul crizei, opțiunile pentru remedierea acestor probleme pe termen scurt sunt limitate. Mai mult, România se află în imposibilitatea de a controla evoluția marilor economii vestice, la care este strâns legată. Germania și Marea Britanie, cu toate că insulare, au potențialul de a influența întregul continent, fiind în afara UE. Franța și Italia, celelalte două economii majore din Europa, nu traversează nici ele perioade de stabilitate.
Cu toate acestea, România dispune încă de câteva soluții pentru a revigora creșterea economică și pentru a menține economia pe linia de plutire, cu condiția să evite o prăbușire a exporturilor, cauzată de declinul zonei euro și nu numai. Cu toate acestea, în cazul unei prăbușiri a exporturilor, economia României ar deveni vulnerabilă și ar fi dificil de evitat intrarea într-o recesiune inevitabilă.
Inflația crescută, deficitul în creștere și criza energetică reprezintă principalele probleme care exercită o presiune semnificativă asupra economiei interne. Toate aceste aspecte sunt alimentate, într-o oarecare măsură, de deciziile cel puțin îndoielnice ale autorităților.
Într-un context atât de complex, este considerat contraproductiv să se recurgă la măsuri precum majorarea taxelor, creșterea povății fiscale pentru cei cu succes și performanțe, sau accentuarea sarcinii fiscale pe cei care contribuie cel mai mult la bugetul de stat și pe muncă în general. Astfel de măsuri nu doar că nu ajută, dar contribuie și mai mult la încetinirea economiei. Cristian Păun susține că creșterea economică actuală se datorează în mare măsură deficitului și împrumuturilor, iar aceste decizii fiscale pot amplifica problemele deja existente.
Profesorul subliniază că investițiile, susținerea unor sectoare ale economiei și sprijinirea companiilor exportatoare reprezintă primele elemente esențiale pentru a revigora o economie care a înregistrat o evidentă scădere de ritm. Cu toate acestea, nu doar aceste aspecte sunt cruciale, conform profesorului.
„Sectoarele în care trebuie să investim sunt cele care ies în evidență în mod natural în mediul economic și se dezvoltă fără prea mult efort. Acestea sunt domeniile în care apar și se consolidează avantajele comparative și competitive”, adaugă profesorul.
El detaliază mai departe: „Trebuie să reînvățăm o teorie simplă: specializarea în producție în acele sectoare în care avem avantaje comparative (derivate din resurse naturale, forța de muncă accesibilă) sau avantaje competitive (derivate din tehnologie, inovație, antreprenoriat etc.). La o analiză inițială, constatăm că avem avantaje comparative evidente în agricultură (avem terenuri fertile, dar neirigate) sau în domenii precum materialele de construcții, extracția și prelucrarea minereurilor. De asemenea, beneficiem de avantaje competitive în domenii precum IT, energie, petrochimie și industria alimentară”, concluzionează profesorul Cristian Păun.