Până la urmă, se va exploata aur în România. Nu la Roșia Montană, unde controversatul proiect al Gabriel Resources este „îngropat“, ci la 50 de kilometri distanță, la Rovina, în Hunedoara.
După aproape două decenii de la sistarea tuturor lucrărilor de exploatare a aurului în România, un nou proiect ar putea începe. Firma maramureşeană Samax, cu acţionariat aflat prin multiple offshore-uri, este foarte aproape să obţină toate avizele necesare începerii lucrărilor pentru exploatarea de concentrate cuprifer şi aurifer la Rovina (judeţul Hunedoara). Conform proiectului, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la 5 miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător.
Actul normativ care reglementează exploatarea de la Rovina este pe finalul circuitului de avizare, fiind prezentat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului: Hotărâre privind aprobarea Licenţei de concesiune nr. 18174/2015 a activităţii miniere de exploatare a minereului de cupru cu conţinut de aur în perimetrul Rovina, judeţul Hunedoara, încheiata între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Societatea Comercială Samax Romania SRL. Concesiunea era obţinută de Samax încă din 2015, an în care proiectul de la Roşia Montană era suspendat. De atunci şi până în prezent, procesul legislativ de avizare şi aprobare a trenat. La sfârşitul anului trecut, procedurile au accelerat, statul român având mari aşteptări de la acest proiect.
Conform actului normativ menţionat, valoarea zăcămintelor ce se vor extrage la Rovina este estimată la peste 5 miliarde dolari, contravaloarea în preţuri de piaţă a 180 de tone de aur şi 400.000 de tone de cupru. „Valoarea producţiei miniere estimată pe durata de concesiune de 20 de ani este de 3,697 miliarde dolari şi 1,77 miliarde dolari pentru minereuri neferoase, respectiv cupru“, se arată în sursa citată. Potrivit specialiştilor ANRM, redevenţele pe care statul român urmează să le încaseze pe durata exploatării sunt estimate la 310 milioane dolari, adică 15,5 milioane dolari pe an.
Investiţia iniţială: 300 milioane de dolari
Reprezentanţii companiei Samax au prezentat, în exclusivitate pentru Capital, planurile sale cu privire la proiectul din Hunedoara. „În timpul exploatării miniere estimăm ca vom avea aproximativ 300-400 de angajaţi direcţi; în plus se vor crea de circa 3-4 ori mai multe locuri de muncă indirecte în zonă datorită derulării proiectului minier“, spun reprezentanţii Samax. Potrivit acestora, în prima etapă, pe parcursul perioadei de construcţie a proiectului minier, vor fi angajate peste 200 de persoane.
Se va plăti statului redevenţa de 6% pentru aurul produs şi 5% pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezinta peste 300 milioane dolari.
Reprezentanţi Samax România
În ceea ce priveşte beneficiile statului român, investitorii spun că vor plăti statului redevenţa de 6% pentru aurul produs şi 5% pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezintă peste 300 milioane de dolari. „Pe lângă redevenţe, vor fi plătite taxele miniere, impozitul pe profit, TVA şi contribuţiile salariale cu taxele şi impozitele aferente“, mai arată Samax.
Astfel, la o investiţie iniţială de 300 de milioane de dolari, plus redevenţele care urmează a fi plătite, la care se adaugă taxele şi impozitele pe toată durata exploatării, rezultă o „injecţie“ de capital în economia României de cel puţin un miliard de dolari.
Pro şi contra
Nu prea există critici legate de proiectul de minerit de la Rovina, cu excepţia ONG-ului de mediu, filială locală Mining Watch, care a precizat că exploatarea aurului şi cuprului la Rovina va „răni“ Apusenii. „Guvernul României se pregăteşte să facă un pariu prost cu viitorul României. Nu doar că Euro Sun Mining (companie canadiană, proprietara Samax – n.r.) este o companie controversată, cu un trecut minier precar, însă scara proiectului Rovina va crea o nouă rană în peisajul Munţilor Apuseni, asemănătoare celei de la Roşia Poieni. Timp de sute de ani, dezastrul provocat la Rovina, prin cariere de suprafaţă, va sta mărturie pentru viziunea de dezvoltare mărginită pe care o are azi Guvernul României“, arată reprezentanţii Mining Watch.