Starea de alertă, care va fi instituită în România din 15 mai, nu este prevăzută ca măsură în Constituție, fiind reglementată prin ordonanță de urgență. În timpul stării de urgență se emit ordonanțe militare, iar în starea de alertă nu se emit astfel de ordonanțe militare. Cele emise până acum își încetează valabilitatea odată cu instituirea stării de alertă.
Dacă starea de urgență se instituie pentru 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, pentru starea de alertă nu este prevăzută o anumită perioadă.
În timpul stării de alertă – care la nivel național se instituie de către Comitetul Naţional pentru situații de urgență, iar la nivel județean și local de către comitetele județene și locale – pot fi emise ordine de ministru, care nu au însă aceeași forță juridică precum ordonanțele militare, a explicat Augustin Zegrean, pentru HotNews.ro.
“Starea de alertă este specifică pentru situații care durează puțin, gen inundații, cutremure. Nu poți ține oamenii în stare de alertă luni de zile sau un an, pentru că însăși termenul de alertă te pune într-o situație dificilă. După părerea mea, starea de alertă nu se prea potrivește cu acestă situație de pandemie”, a afirmat Zegrean.
Comentând declarațiile președintelui privind măsurile de mișcare mai liberă care nu se aplică însă în localitățile în carantină, Zegrean a spus că astfel de restricții trebuie reglementate prin lege, pentru că, odată cu ridicarea stării de urgență, își încetează efectele și ordonanțele militare, implicit cele care vizau instituirea carantinei. “Pentru ca Suceava, de exemplu, să rămână în carantină este nevoie de act normativ adoptat de Parlament. Starea de carantină implică imposibilitatea de părăsire a localității, ori drepturile fundamentale nu pot fi limitate decât prin lege”.
El a insistat că restricționarea deplasărilor dintr-o localitate în cealaltă pentru populație și limitarea unor drepturi fundamentale pot fi făcute doar în baza unor acte normative adoptate de Parlament.