Publicatia citeaza surse anonime care sustin ca recenta decizie a bancii germane de stat KfW de a cumpara actiuni in operatorul retelei de inalta tensiune 50Hertz pentru a preveni ca o firma din China sa achizitioneze participatia ar putea servi ca model pentru astfel de investitii. Autoritatile germane au declarat in mod repetat ca vor lua in considerare masuri pentru a proteja mai bine companiile de achizitiile straine.
In Germania si in alte tari, inclusiv SUA, Franta, Australia si Marea Britanie, exista temeri ca in urma preluarilor statul chinez obtine prea mult acces la tehnologiile-cheie.
Germania, cea mai mare economie europeana, vrea sa poata investiga daca un investitor din afara UE cumpara cel putin 15% dintr-o anumita firma germana cu activitati in domeniul apararii sau securitatii, a anuntat luna trecuta un purtator de cuvant al Ministerului Economiei de la Berlin. “Am sugerat un prag de 15% in negocierile preliminare cu alte ministere”, a precizat oficialul de la Ministerul Economiei.
“Pana acum, puteam face verificari numai in cazul in care erau achizitionate cel putin 25% din actiunile unei companii. Acum vrem sa scadem acest prag, astfel incat sa putem verifica mai multe achizitii in sectoarele economice sensibile“, a afirmat recent ministrul german al Economiei, Peter Altmaier.
Daca Executivul respinge o investitie straina directa (FDI), Fondul suveran de investitii ar putea interveni, indeplinind rolul de cumparator alternativ pentru a evita un posibil declin al capitalizarii bursiere. Ministrii de Finante si ai Economiei au discutat deja ideea infiintarii unui Fond suveran de investitii, care va avea nevoie de fonduri federale pentru achizitionarea participatiilor, sustine FAZ.
Anul trecut, Guvernul de la Berlin a adoptat un decret care inaspreste regulile privind investitiile straine in companiile de importanta strategica, pe fondul apetitului Chinei pentru companiile germane. Noile reglementari permit Executivului sa blocheze preluarea unor companii daca exista riscul ca expertiza (know-how) sa ajunga peste hotare si sa intervina in cazul in care un cumparator acumuleaza o participatie de 25%.
Luna trecuta, Cabinetul a indicat ca este pregatit sa foloseasca noul drept de veto in cazul ofertei chineze pentru producatorul de echipamente Leifeld. Actionarul majoritar al Leifeld, Georg Koffler, a anuntat ca firma chineza Yantai Taihai a renuntat la incercarea de achizitionare a companiei, inaintea asteptatei impotriviri a Guvernului german.
Preluarea, in 2016, a producatorului german de roboti Kuka de catre firma chineza Midea a dat nastere la ingrijorari ca statul chinez dobandeste acces la tehnologii de varf, dar, in acelasi timp, isi protejeaza propriile companii de preluarea de catre companii straine.
Noile reguli adoptate anul trecut stabilesc pentru prima data criteriile pentru blocarea unei tranzactii care pune in pericol infrastructuri vitale, precum spitalele sau retelele energetice. In plus, Guvernul de la Berlin vrea sa aiba la dispozitie patru luni, in loc de doua in prezent, pentru a examina ofertele de preluare venite de la companii din afara Uniunii Europene.
De asemenea, Executivul de la Berlin a extins campul tranzactiilor care vor fi spuse examinarii sale, in special in domeniul prestatorilor de servicii sau producatorilor de software utilizate de companii care apartin sectoarelor strategice, precum retelele de electricitate, centralele nucleare, aprovizionarea cu apa, retelele de telecomunicatii, spitalele sau aeroporturile.