Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat stabilirea vârstei minime de 18 ani pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile C şi CE prin modificarea legislaţiei naţionale relevante. Oficialii UNTRR atrag atenţia Guvernului că trebuie luate măsuri urgente privind criza şoferilor profesionişti din România, clarificarea situaţiei impozitării diurnei, realizarea de spaţii de parcare păzite şi extinderea infrastructurii la punctul de trecere a frontierei Siret-Porubne. „Criza şoferilor profesionişti trebuie privită ca fiind o prioritate naţională şi trebuie alocate fonduri europene pentru creşterea angajării în sectorul transporturilor rutiere din România, inclusiv prin programe de formare vocaţională ca şoferi profesionişti a tinerilor din mediul rural. Este necesar înfiinţarea unei reţele naţionale de şcoli vocaţionale specializate în furnizarea educaţiei profesionale şi competenţelor tehnice de care tinerii au nevoie pentru a fi angajaţi ca şoferi profesionişti. Trebuie asigurat cadrul legal pentru organizarea şi finanţarea unor programe europene de formare vocaţională ca şoferi profesionişti pentru tineri de la vârsta de 18 ani”, potrivit UNTRR.
Legea amnistiei creează neclarităţi şi incertitudine pe piaţa transporturilor rutiere
Oficialii Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România cer clarificarea faptului că diurna este neimpozabilă în limtele stabilite prin legislaţia în vigoare, „astăzi în urma amnistiei nu se înţelege nimic”! “Diurna şoferilor profesionişti din România este reglementată prin Codul Muncii şi HG 1860/2006 pentru diurnele interne şi HG 518/1995 pentru diurnele externe. De asemenea, Codul Fiscal arată că nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii, indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare. Sumele care depăşesc aceste plafoane sunt tratate ca venit salarial, ceea ce se şi întâmplă în prezent. Prin legea amnistiei fiscale de anul trecut – Legea nr. 209/2015 se ignoră toate aceste legi existente, iar companiile de transport rutier nu înţeleg de ce s-a acordat amnistie pentru aplicarea unor legi existente. Legea amnistiei creează neclarităţi şi incertitudine pe piaţa transporturilor rutiere, pentru că nu se cunoaşte care va fi cadrul legal aplicabil în cazul diurnelor plătite şoferilor profesionişti după publicarea acestei legi, existând pericolul unei posibile interpretări că după această amnistiere, transportatorii rutieri vor datora impozit pe sumele plătite cu titlu de diurnă”, conform UNTRR.
În acest context, UNTRR a solicitat autorităţilor române să clarifice faptul că diurna – indemnizaţia de delegare acordată şoferilor profesionişti este neimpozabilă, în limitele stabilite prin legislaţia în vigoare, certificând astfel validitatea legislaţiei în domeniu şi eliminând orice interpretări abuzive.
Dezvoltarea şi modenizarea infrastructurii rutiere-prioritate naţionale
UNTRR susţine necesitatea accelerării ritmului de construire de autostrăzi in Romania, aceasta fiind o prioritate atât pentru sectorul transporturilor cat si pentru întreaga economie naţională. „Considerăm că autostrăzile trebuie construite în ordinea descrescătoare a costului de oportunitate, având în vedere rolul autostrăzilor de răspândire a dezvoltării de-a lungul regiunilor străbătute prin crearea de locuri de muncă în localităţile străbătute, crearea unui mediu favorabil investiţiilor şi dezvoltării centrelor de producţie şi logistică. Este evident că, înainte de orice alt punct din ţară trebuie conectat Bucureştiul ca principal centru economic (tot ca prioritate în costul de oportunitate) cu reţeaua de autostrăzi din UE – Ungaria (Nagylak) prin Coridorul pan -european nr. IV”, consideră oficialii UNTRR.
De asemenea, UNTRR solicită realizarea de spaţii de parcare păzite cel puţin de-a lungul coridoarelor principale TEN-T.
Extinderea infrastructurii la punctul de trecere a frontierei Siret-Porubne
Punctul de frontieră Siret-Porubne a fost construit în urmă 40 de ani şi modernizat în 2004, însă are o singură bandă pe sens şi este subdimensionat pentru traficul auto comercial din prezent, care este de peste 10 ori mai mare decât cel pentru care a fost proiectat. UNTRR a atras atenţia autorităţilor române să realizeze demersurile necesare în vederea extinderii infrastructurii la minimum 2 benzi de control pentru fiecare sens de circulaţie. „Deşi Direcţia Generală a Vămilor a întreprins eforturi atât în privinţa alocării resurselor umane, cât şi modernizării sistemelor informatice, precum şi colaborarea cu Poliţia de Frontieră pentru a face posibilă trecerea a circa 140 vehicule în 24 ore, tragem un semnal de alarmă asupra imposibilităţii tehnice şi umane de creştere a capacităţii de procesare a autovehiculelor de transport marfă în acest birou vamal de frontieră în situaţia în care traficul poate continua să înregistreze creşteri anuale de până la 30%”, susţin oficialii UNTRR.
sursa capital.ro