România pierde 3 miliarde de euro din banii UE 2014-2020, destinate Infrastructurii, pentru că guvernele anterioare nu au reuşit să cheltuiască corect şi la timp sumele alocate de UE din 2007 până în 2013. 74 de proiecte vechi şi neterminate la timp vor primi bani din noile alocări. Mai mult, parte dintre acestea au probleme de legalitate, care blochează orice plată de la CE.
Infrastructura, una dintre cele mai mari probleme ale României, nu poate fi rezolvată nici atunci când se primesc bani gratis pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi. Absorbţia pe Programul Operaţional de Transport pentru perioada 2007-2013 este de doar 62%. Respectiv dintr-un total de 4,28 de miliarde de euro, s-au cheltuit abia 2,6 miliarde de euro.
În total, vorbim de aproximativ 100 de proiecte de drumuri şi autostrăzi care au fost finanţate din bani UE. Aproape toate nu au fost finalizate la timp. Şi vorbim şi de proiecte de Infrastructură de apă şi canal finanţate prin Programul Operaţional de Mediu care îngroaşă lista incompetenţei statului când vine vorba de implementarea şi absorbţia de bani UE .
Ca să nu fie pusă în situaţia să trebuiască să dea banii deja cheltuiţi înapoi la UE, statul român a găsit o soluţie de avarie: Să fazeze 74 dintre aceste proiecte pe noul ciclu financiar 2014-2020. Astfel, 3 miliarde de euro dintr-o alocare totală de 9 miliarde de euro (alocare POIM), bani destinaţi proiectelor noi de Infrastructură, vor fi cheltuiţi pentru finalizarea proiectelor neterminate în ciclul financiar anterior.
Explicaţiile au fost aduse de către Emanoil Dascălu, secretar de stat în ministerul Fondurilor Europene, la conferinţa pe Transporturi organizată săptămâna trecută, de revista Capital. „POS Transport și POS Mediu au pierdut 3 miliarde de euro pentru că nu s-a respectat managementul achiziției publice. POS Mediu a pierdut, din corecții de 10% iar POS Transport a avut corecții de 20% din cauza problemelor pe achiziții publice“, a declarat acesta. „De asemenea, pe POS Mediu alocarea a fost de 4,4 mld. euro iar absorbția a fost de 2,9 mld. euro. Sunt multe proiecte suspendate. Și e cazul unor aeroporturi din țară care trebuie să găsească soluții de finanțare că altfel vor suspenda proiectul, a mai spus Dascălu.
Aeroporturi care riscă să dea banii înapoi
Patru aeroporturi din ţară au accesat bani europeni pentru extindere şi modernizare şi nu au reuşit să termine la timp lucrările. Este vorba de aeroportul din Baia Mare, Tulcea, Satu Mare şi Craiova. În total, aceste patru investiţii au absorbit 25-30 de milioane de euro de la Comisia Europeană. Astăzi, situaţia este gravă, în condiţiile în care sunt obligaţi să termine lucrările din bani proprii, altfel vor da toţi banii cheltuiţi înapoi. Potrivit ministerului Fondurilor Europene, este nevoie de alţi 25 de milioane de euro pentru finalizarea proiectelor. „Mai avem anumite proiecte începute unde beneficiarii și-au asumat răspunderea de a le finaliza până la sfârșitul anului 2015, unde nu au reușit să respecte termenul. Problema e că dacă nu vor găsi finanțări proprii, sumele alocate vor fi pierdute, iar banii vor trebui rambursați. Sperăm să rezolve“, a spus Dascălu. Cel mai grav este în cazul aeroportului Baia Mare, acolo unde proiectul a fost implementat într-o proporţie foarte mică, au declarat pentru Capital, surse guvernamentale.
Autostrăzile ilegale nu primesc bani UE
„În România, s-au construit autostrăzi fără autorizații de construcție“, a declarat Dascălu, tot la conferinţa Capital. Din informaţiile venite de la ministerul Transporturilor şi de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, reiese că 3 din 4 tronsoane ale autostrăzii Sebeş- Turda au probleme de legalitate. Respectiv nu au autorizaţii de construcţie. Motiv pentru care lucrările au fost finanţate doar din bugetul de stat, nicio factură nefiind trimisă spre decontare la Comisia Europeană. Aceleaşi probleme sunt şi la câteva loturi din autostrada Timişoara-Lugoj. Trecerea în legalitate este anevoioasă, din perspectiva autorităţilor. Însă niciun ban european nu se va putea atrage pe aceste proiecte până nu se vor rezolva aceste derapaje. O Ordonanţă de Urgenţă aprobată săptămâna trecută de Executiv ar trebui să reyolve aceste probleme. De altfel, ministerul Transporturilor şi-a propus ca până în aprilie să aducă aceste proiecte în legalitate pentru a le putea faza pe noul ciclu financiar, pe câteva dintre ele, şi a recupera parte din banii europeni pierduţi.
În ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi, contractele semnate cu cei care construiesc autostrăzile nu sunt avantajoase pentru statul român din multe privinţe. „Acum lucrăm pe contractul FIDIC pentru că e un astfel de contract care e adoptat în multe țări dar trebuie adaptat legislației românești. Perioada de garanție se va schimba. Dacă vorbim despre ce a fost contractul FIDIC până acum, era prevăzută o peridoadă de un an, clauză care este împotriva reglementărilor europene. Știm că la un electrocasnic avem 2 ani garantie, nu se poate ca la o autostradă să avem 1 an, a explicat Dascălu. Acesta a declarat că își dorește ca termenul să fie prelungit la patru ani.
24 de proiecte, pe masa DNA
De altfel, problemele de legalitate ale proiectelor de Infrastructură finanţate cu fonduri UE au depăşit multe praguri de risc, încât 24 dintre acestea sunt pe masa DNA pentru diferite suspiciuni de fraudă. Interesant de menţionat este faptul că beneficiar al tuturor acestor proiecte cu iz penal este statul român. În cazul acestora plăţile au fost suspendate până la finalizarea investigaţiilor.
În ceea ce privește absorția în ciclu trecut, sunt foarte multe proiecte retrospective, acele proiecte care s-au derulat la vremea lor fără a avea în vedere finanțare europeană dar CE a acceptat să poată fi plătite cu anumite condiții: să respecte legislația românească. „Au fost pe partea de Mediu peste 1.000 de dosare la noi în analiză, au mai rămas doar 68, restul aveau probleme grave de nerespectare a legislației privind achizițiile publice, autorizațiile de mediu, autorizațiile de construcții“, a declarat secretarul de stat în ministerul Fondurilor Europene. Valoarea maximă care poate fi obşinută de la CE, în cazul acestor proiecte este de 350 de milioane de euro. Însă există şanse mari să fie aplicate corecţii şi, după o analiză mai amănunţită, calitatea documentelor să nu fie pe placul celor de la Comisia Europeană.
Sursa: www.capital.ro / Foto: www.ziuaconstanta.ro