În ultimul deceniu, economia României a beneficiat în mare măsură de creșterea exporturilor către Uniunea Europeană. Peste 40% din totalul exporturilor sunt generate de industria auto, iar piața principală pentru aceste produse este UE, conform unei analize realizate de Termene.ro.
Pentru a înțelege mai bine cum se influențează producția din România și Uniunea Europeană, un exemplu relevant poate fi analizarea prețului unui automobil Dacia.
Dacia este fără îndoială brandul românesc cel mai de succes pe plan internațional, cel puțin în ceea ce privește exporturile. Performanțele companiei deținută de Renault au atras nu doar alte investiții în sectorul auto, precum cea a celor de la Ford, ci și în producția de componente auto și echipamente conexe.
Sectorul auto contribuie anual cu mai mult de 40% la valoarea totală a exporturilor din România, iar o mare parte dintre aceste produse sunt destinate pieței Uniunii Europene.
Piața comună europeană reprezintă destinația a peste 70% din exporturile României din 2023, care au depășit 93 de miliarde de euro, conform analizei Termene.ro. Comparativ, în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, exporturile țării se ridicau la doar 25 de miliarde de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Exemplu semnificativ este marca Dacia
În 2023, majoritatea automobilelor Dacia au fost vândute în Uniunea Europeană, unde vânzările au crescut cu 17,4%, totalizând 562.890 de unități. Aceasta a reprezentat 85,5% din vânzările globale ale mărcii, care au ajuns la 658.321 de unități.
Succesul Dacia se datorează în mare măsură raportului excelent între preț și calitate. Automobilele Dacia sunt recunoscute pentru a fi printre cele mai accesibile din fiecare segment în care sunt produse.
Dacă ar fi eliminată avantajul prețului pe care Dacia îl are în Uniunea Europeană, o piață auto destul de scumpă, compania românească ar întâmpina dificultăți în menținerea performanței sale financiare.
Acest avantaj ar dispărea dacă România nu ar mai respecta reglementările Uniunii Europene și ar aplica un regim vamal diferit față de celelalte state membre.
Pentru a realiza o analiză detaliată, am presupus că un automobil fabricat la Mioveni ar fi exportat în Franța, având un preț de vânzare de showroom de 20.000 de euro.
Dacă România nu ar face parte din Uniunea Europeană și ar exporta un automobil Dacia în valoare de 20.000 de euro către un stat membru UE, importatorul ar fi supus următoarelor taxe:
1. Taxa vamală: Conform reglementărilor UE, importul de automobile din afacerea Uniunii este supus unei taxe de 10% din valoarea vehiculului.
– Calcul: 10% din 20.000 de euro = 2.000 de euro.
2. Taxa pe valoarea adăugată (TVA): Pe lângă taxa vamală, se aplică și TVA-ul specific fiecărei țări membre. De exemplu, în Germania, TVA-ul este de 19%.
– Calcul: 19% din (20.000 de euro + 2.000 de euro) = 19% din 22.000 de euro = 4.180 de euro.
Prin urmare, costurile suplimentare totale pentru importator ar ajunge la 6.180 de euro. Chiar dacă am exclude TVA-ul, presupunând că acesta ar fi plătit la vânzare (la fel cum s-ar întâmpla și în cazul în care România ar părăsi Uniunea Europeană), prețul vehiculului ar fi tot cu 2.000 de euro mai mare per unitate din cauza taxei vamale.
La acest preț, adăugând și costurile TVA-ului plătite în avans de către importator, Dacia ar pierde din competitivitate și ar întâmpina dificultăți în a menține vânzările de peste jumătate de milion de autovehicule anual, conform specialiștilor din domeniu.
Fără Uniunea Europeană ca piață de desfacere, numărul locurilor de muncă ar scădea semnificativ
În esență, fără Uniunea Europeană, Dacia ar putea risca să își oprească activitatea imediat după ce România ar ieși din piața comună europeană.
„Dacia își vinde majoritatea mașinilor în Europa. Nu suntem siguri că am putea redirecționa vânzările către alte piețe, având în vedere competiția acerbă din partea producătorilor din China și India, care dispun de resurse financiare și capacități operaționale mult mai mari. Dacia este o mașină accesibilă, gândită pentru piața europeană. Fără această piață, cu siguranță producția ar scădea semnificativ”, au explicat reprezentanții sindicatelor de pe platforma de la Mioveni.
Dezvoltarea exporturilor în 2023
În intervalul 2023-2024, România a continuat să își orienteze exporturile în principal către statele Uniunii Europene, consolidându-și relațiile comerciale cu partenerii europeni. Statisticile recente arată o creștere semnificativă a valorii exporturilor totale, majoritatea acestora fiind direcționate către țările membre ale UE.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), exporturile României din 2023 au ajuns la valoarea de 93 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 1,3% față de anul anterior. Aproape 73% din aceste exporturi, adică aproximativ 67,6 miliarde de euro, au fost direcționate către statele Uniunii Europene, evidențiind astfel importanța majoră a pieței unice europene pentru economia românească.
45% din exporturile României sunt direcționate către principalele economii ale Uniunii Europene
Analizând destinațiile exporturilor, Germania a rămas principalul partener comercial al României, absorbind 21,3% din totalul acestora, ceea ce reprezintă aproximativ 19,8 miliarde de euro. Italia s-a clasat pe locul al doilea, cu o pondere de 10,7% (aproximativ 9,9 miliarde de euro), urmată de Franța cu 6,8% (circa 6,3 miliarde de euro) și Ungaria cu 6,6% (aproximativ 6,1 miliarde de euro).
Aceste patru țări au împreună o pondere de peste 45% din totalul exporturilor României, subliniind concentrarea geografică a comerțului extern.
Referitor la structura pe produse, sectorul mașinilor și echipamentelor de transport a dominat, având o pondere de 47,1% din totalul exporturilor în primele cinci luni ale anului 2024.
Aceasta subliniază competitivitatea industriei auto și a componentelor sale pe piața europeană. Alte produse fabricate au avut o contribuție de 29,6%, evidențiind diversificarea sectorului industrial al României.
Exporturile către statele din afacerea Uniunii Europene au constituit 27,3% din totalul exporturilor din 2023, ajungând la aproximativ 25,4 miliarde de euro.
Previziuni pentru 2024
Prognozele pentru anul 2024 sugerează că exporturile României vor depăși pragul de 100 de miliarde de euro, susținute de cererea constantă din partea țărilor europene și de capacitatea economiei românești de a se adapta la schimbările globale. Se estimează că Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Cehia și Ungaria vor continua să fie piețele principale pentru produsele românești, consolidând integrarea României în lanțurile valorice din Europa.
Taxarea în afara UE
Dacă România ar ieși din Uniunea Europeană, exporturile sale de cereale către statele membre ar întâmpina taxe vamale, conform reglementărilor Tarifului Vamal Comun al UE, aplicat importurilor din țările non-UE. Aceste taxe variază în funcție de tipul de cereale și de clasificarea tarifară aferentă.
De asemenea, este important de subliniat că, pe lângă taxele vamale, exporturile de cereale din România către UE ar putea fi supuse unor măsuri netarifare, precum controale fitosanitare, cerințe de standardizare și certificare, care ar putea crește costurile și afecta competitivitatea acestor produse pe piața europeană.
În 2023, România a înregistrat un deficit al balanței comerciale de 28,9 miliarde de euro
În 2023, deficitul comercial al României a scăzut cu 15,1%, ajungând la 28,9 miliarde de euro, față de anul anterior. Această reducere a fost determinată de o creștere a exporturilor cu 1,3%, care au totalizat 93 de miliarde de euro, și de o scădere a importurilor cu 3,2%, acestea ajungând la 122 de miliarde de euro.
În perioada ianuarie-septembrie 2024, deficitul comercial al României a crescut cu 15% față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la 23,485 miliarde de euro. Această majorare a fost influențată de o scădere de 1,6% a exporturilor și o creștere de 2% a importurilor.
Deficitul comercial reflectă diferența dintre valoarea importurilor și exporturilor, iar un deficit mai mare sugerează o dependență crescută de produsele externe. Evoluția acestui indicator este determinată de factori precum cererea internă, competitivitatea produselor românești și contextul economic internațional.
Pentru o evaluare mai amănunțită a deficitului comercial al României în 2024, va trebui să așteptăm publicarea datelor complete de către Institutul Național de Statistică.
În ceea ce privește partenerii comerciali, Germania a fost cel mai mare importator al produselor românești, cu importuri de 23,6 miliarde de euro, urmată de Italia cu 10,5 miliarde de euro, Ungaria cu 7,9 miliarde de euro, Polonia cu 7,6 miliarde de euro și Franța cu 6,2 miliarde de euro. Aceste informații subliniază faptul că o mare parte din importurile României provin din țările membre ale Uniunii Europene.
Anul trecut, România a înregistrat un deficit comercial agroalimentar de 6,3 miliarde de euro
În 2023, valoarea importurilor de produse alimentare și animale vii în România a fost de 12 miliarde de euro, iar deficitul comercial agroalimentar a ajuns la 6,3 miliarde de euro.
În primele șapte luni ale anului 2024, importurile de produse alimentare și animale vii s-au ridicat la 6,45 miliarde de euro, în timp ce exporturile au totalizat doar 3,9 miliarde de euro, generând un deficit de peste 2,5 miliarde de euro.
Un exemplu semnificativ îl reprezintă importul de carne de porc: în prima jumătate a anului 2024, România a cheltuit peste 500 de milioane de euro pentru importurile de carne de porc, în timp ce exporturile au fost mult mai mici, totalizând doar 1,2 milioane de euro.
Aceste statistici subliniază dependența considerabilă a României de importurile alimentare, chiar și având un potențial agricol semnificativ.
Importurile de bunuri de lux contribuie semnificativ la creșterea deficitului comercial al României
Piața bunurilor de lux din România a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, indicând o cerere tot mai mare pentru produse exclusiviste. Conform datelor din raportul „Luxury Goods in Romania” realizat de Euromonitor International, vânzările de produse de lux în 2024 au înregistrat un avans de 9%, ajungând la 11,4 miliarde de lei (aproape 2,3 miliarde de euro).
Un sector important în cadrul acestei piețe este reprezentat de automobilele de lux și premium. În 2024, vânzările din acest domeniu au atins 6,6 miliarde de lei (circa 1,4 miliarde de euro), înregistrând o creștere de 13% comparativ cu anul anterior.
Aceste date reflectă tendințele de consum din piața internă, dar sugerează și o dependență semnificativă de importurile de bunuri de lux, având în vedere că o mare parte din aceste produse provin din afaceri externe. Totuși, informațiile exacte privind valoarea importurilor de bunuri de lux din România pentru anii 2023 și 2024 nu sunt disponibile în sursele accesibile publicului larg.