Despre români aflaţi în străinătate – inclusiv în Italia – care nu ar câştiga o pâine prin muncă se tot scrie. Iar cutuma spune că străinii aflaţi în România sunt toţi nişte sfinţi, investitori strategici sau un fel de colonizatori frumoşi şi deştepţi veniţi să ne civilizeze.
Cazul unui personaj văzut acum câteva zile, în zona Precista din Piatra Neamţ (pe un trotuar de la giratoriul de la „Vânătorul şi Pescarul”) arată că şi legendele contemporane îşi au excepţiile lor…
Înarmat cu un carton pe care scrie, în limba română, că nu are loc de muncă, că a fost aruncat în stradă în Italia dar că are nevoie de bani pentru medicamente (pentru tratarea unor afecţiuni de ficat şi rinichi), italianul era flancat şi cu doi maidanezi pe care susţine că i-a cărat după el prin mai multe ţări din Europa.
Iar povestea lui e una interesantă şi patetică în acelaşi timp, care are ca punct de plecare momentul în care şi-a pierdut casa din Italia. „Mi-a luat-o banca. Nu am putut plăti ratele la timp când s-a trecut de la lira italiană la euro”, spune el.
Din acel moment a şi început periplul său prin ţările europene, trecând prin Spania, Franţa, Germania, Elveţia, Cehia, Polonia, Ungaria şi, evident, România. Cu un câine a plecat din Italia, pe al doilea l-a adoptat prin Spania. Tot în Spania a trebuit să meargă pe jos, peste 100 de kilometri, după ce a refuzat să-şi abandoneze câinii cu care urcase în tren după ce şi-a luat bilet. „Controlorul nu m-a lăsat cu câinii în tren. Am coborât că nu am vrut să mă despart de ei. Am mers pe jos peste 100 de kilometri, că nu mai aveam bani de bilet”, povesteşte italianul.
Din punctul lui de vederi, cei mai afurisiţi sunt însă elveţienii. „Nu am putut nici să muncesc la ei, nici să stau câteva zile. M-au expulzat că au legi foarte rele”.
Şi experienţele din România au fost diverse. „Cel mai rău a fost la Botoşani. Foarte răi poliţiştii de acolo, stăteau pe capul meu, că nu e legal să cer bani pe stradă. Dar eu nu dau în cap nimînui, nu cer. Am cartonul, cine vrea dă un ban, mănânc şi eu, iau o pâine şi la căţei. La Piatra Neamţ Poliţia m-a lăsat în pace dar aici e rău cu grupurile astea de copii cerşetori. Sunt răi, sunt violenţi. Sunt foarte agresivi. Trebuie să mă păzesc că îmi dau târcoale”, spune italianul.
La capitolul bile albe, menţionează o familie din Arad care l-a luat şi i-a oferit găzduire pentru câteva nopţi: „Am putut face un duş, mi-au dat de mâncare, am dormit şi eu într-un pat normal. Nu erau italieni ci români. Italienii nu m-au ajutat niciodată”.
Ieri, italianul care parcă intrase în peisajul acelui trotuar din Precista nu mai era la locul ştiut. Nu a apărut nici astăzi. La momentul discuţiei cu reporterul Vestea, spunea că ar vrea să ajungă să vadă Bicazul. că „am auzit că e un oraş foarte frumos”. De asemenea, printre viitoarele destinaţii menţiona şi Vasluiul dar şi Albania, ţară din care s-ar fi tras unul dintre bunicii lui…
sursa: vestea.net;